Asculta acest articolS-a ajuns într-un punct în care nu se mai pot separa știrile bune de cele rele. În spatele fiecărei vești bune se ascunde o veste proastă. Să dăm câteva exemple: producția în România a scăzut cu 12,5% în luna aprilie față de luna martie. Inflația va ajunge la 15%.
Unul dintre cei mai titrați economiști americani, Larry Summers, spune că se apropie recesiunea. Băncile centrale vor continua să crească ratele, țările cu datorii externe mari vor avea uriașe dificultăți.
Se referă la SUA, dar nici Germania, motorul UE nu mai duduie. Dacă cele mai mari economii din lume intră în recesiune, în țările mici economia se prăbușește cu totul. Dar să trecem și la veștile bune: patru politicieni de primă mărime merg împreună în Ucraina. Din echipă face parte președintele României, Klaus Iohannis, președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul Italiei, Mario Draghi. Doamne ferește de o dronă rătăcită sau de un avion cum a fost cel plecat din Lituania și a aterizat în Bulgaria, străbătând câteva țări NATO.
Pentru Ucraina vizita comună a patru șefi de stat și de guvern cu siguranță asta este o veste bună. Președintele Zelenski cere cu disperare arme, tot mai multe arme grele pentru a face față atacurilor armatei ruse. Decizii nu pot lua singuri, vizita fiind doar una pregătitoare pentru summitul G7. Pe de altă parte, Ucraina și-a depus dosarul pentru aderarea la UE. Se înțelege că cele patru țări ale căror lideri fac o vizită comună al Kiev o vor susține. Tabloul planetei este completat de știrile despre variola maimuței, dar și despre posibilitatea reîntoarcerii pandemiei de Covid. Oricum, vaccinuri s-au produs mult peste necesar.
România, grație conjuncturii internaționale, stă deja la aceeași masă cu liderii țărilor dezvoltate. Președinta Parlamentului European a ținut un discurs prin care pledează pentru acceptarea României în Spațiul Schengen. Dar încurajări și promisiuni am mai auzit. Probabil acum ne cresc șansele tocmai datorită războiului din Ucraina. Securizarea comună a granițelor Uniunii este o prioritate, iar România nu are capacitatea de a securiza singură peste 1300 de km, în condițiile în care Rusia devine tot mai agresivă. Sunt mulți analiști care afirmă că noua conjunctură mondială ar putea fi transformată într-o nouă șansă pentru România. Sunt însă capabili actualii conducători politici ai României să profite de situație? Opoziție practic nu există, principalele partide au o majoritate parlamentară confortabilă. Ce i-ar putea împiedica să nu facă din România țara lucrului bine făcut?
Ultimele decizii, majorarea pensiilor speciale despre care s-a tot spus că vor fi desființate, acordarea de noi pensii speciale pentru parlamentari, ne fac să fim sceptici. Principala preocupare a clasei politice este să-și păstreze privilegiile. :i au multe privilegii, ca și când ar trăi în altă țară. Întreținerea statului, cu un aparat bugetar supraponderal, agențiile, instituțiile speciale, militarizate, sunt o piedică majoră în calea dezvoltării acestei țări. Aproximativ trei milioane de truditori nu pot întreține 15-16 milioane de persoane, copii, bătrâni, bugetari. Alte două milioane de români și-au luat lumea în cap și trimit bani acasă pentru familii, dar mulți dintre aceștia nu au asigurări sociale, nu plătesc impozite în țară.
Președintele Iohannis are mai multe probleme acasă pentru a se putea dedica rezolvării problemelor ucrainenilor. :i ei trebuiesc ajutați, dar nu în detrimentul românilor. Mai mult decât pandemia, războiul din Ucraina este înainte de toate un test pentru politicienii din întreaga lume democratică. Fluxul de informații contradictorii, dar mai ales modul în care sunt interpretate aceste taifunuri informaționale, puși față în față cu un dictator, la fel ca în urmă cu 80-90 de ani, când nu au înțeles adevăratele intenții ale lui Hitler, politicienii care conduc azi țările democratice sunt neputincioși.
Dacă s-a ajuns atât de departe încât nu se mai pot discerne veștile bune de cele rele, ce altceva poate urma decât un haos generalizat?
Fii primul care comentează