20.07.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Crăciun, Emil Şuhani, Radu Creţu. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern cu protestatarii la gard. (reluare) 01.30 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 02.40 Cultură, Hajduszoboszlo vacante de vis. 03.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 04.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 05.30 Info Studio cu Laczko Eva. Titlul emisiuni: Casa zâmbetelor-oază de bucurie. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Ilyes Ilona. 08.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitat: Adrian Cozma. Titlul emisiuni: Creşterea cailor de rasa şi relaxarea. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu, invitat: . 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas, Gordan Dalma, Gsiszar Lorant. Titlul emisiunii: La Satu Mare se organizează Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Crăciun, Emil Şuhani, Radu Creţu. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern cu protestatarii la gard. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Iuliu Cadar. Titlul emisiuni: Iuliu Cadar-raport la 3650 de zile. 14.35 Teleshopping 15.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 16.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 17.30 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat: Alina Perşa. Titlul emisiunii: Asociaţia ACT4U, implicată în diverse activităţi ecologice. 18.00 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cătălin Cismaş. Titlul emisiuni: Cum controlăm furia? 18.30 Şedinţă de Consiliu 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitat: Constantin Demian, Daniela Silaghi. Titlul emisiunii: Care sunt cele mai mari probleme ale adolescenţilor?(reluare) 23.00 Şedinţă de Consiliu

Radicalizarea partidelor mici

Scris de Dumitru Păcuraru, 21 decembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

La 28 de ani de la căderea comunismului românii se află din nou pe baricade. În decembrie 1989 exista o singură voce, o singură voinţă. La mai bine de un sfert de veac opţiunile s-au diversificat. Cetăţenii, puternic influenţaţi de politic, au la rândul lor opţiuni politice. Se merge în direcţia imprimată de partidul pe care-l consideră singurul îndreptăţit să guverneze.
Societatea este exact la fel de împărţită ca şi parlamentul.

Unii merg până în pânzele albe cu stânga, alţii, la fel de fanatici, merg cu dreapta. Poate nici nu mai este potrivit să fie separaţi ideologic la stânga şi la dreapta. Ar fi la fel de bine numiţi „albi” şi „roşii”.
Nu există, ca exprimare publică, poziţii de mijloc. Ori eşti cu unii, ori cu alţii. De aici până la „cine nu-i cu noi este împotriva noastră” este mai puţin decât un pas. Pasul pare să fi fost făcut acum câteva zile.

Partidele parlamentare s-au radicalizat. Nu în totalitatea lor, ci la margine. Partidele care dau tonul sunt relativ noi. Pe de o parte se află USR, un partid al străzii, pe de altă parte ALDE, un partid al oportunităţii.
Înfiinţat într-un moment de criză, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu îşi joacă rolul de forţă complementară într-un mod care-l califică pentru poziţia de cel mai radical partid liberal.

Potrivit doctrinei liberale, omul este în centrul tuturor lucrurilor. După ce PNL a părăsit grupul liberalilor europeni, locul său a fost luat de ALDE. Aşa se explică cerbicia cu care apără drepturile şi libertăţile omului, exprimată juridic prin prezumţia de nevinovăţie.

USR, partid la fel de radicalizat, merge într-o direcţie contrară, încă greu de definit. Aparent este antisistem. Pentru că în stradă, conform tradiţiei mişcărilor studenţeşti, nu se apără drepturile procurorilor. În anii ’60 tinerii dărâmau toate sistemele de stat. Acum mişcarea internaţionalizată #rezist are o direcţie ambiguă.

Cu timpul se va limpezi. Probabil va deveni un partid justiţiar, ceva de genul „lege şi ordine”. Intransigenţa într-o direcţie radical justiţiară îl va îndepărta de PNL, care rămâne, totuşi, un partid cu o doctrină verificată în timp, cu o puternică aplecare spre libertăţile individului, nu ale instituţiilor statale.

Nu ştim cât de grave sunt punctele din legile Justiţiei asupra cărora cade bănuiala că pun în pericol statul de drept. Că există exagerări şi într-o parte şi alta nu este niciun dubiu. Societatea democratică are mijloace de a se apăra de abuzuri, indiferent din partea cui vin. PSD şi ALDE acuză regimul Băsescu care ar fi instituit o „republică a procurorilor”.

Opoziţia acuză majoritatea PSD-ALDE-UDMR că vrea să-i scape pe corupţi, pe violatori, pe hoţi de braţul legii. Pe cine să crezi? Apelul la Curtea Constituţională este modul onest în care cineva caută adevărul. Dar practica îşi va spune cuvântul.

După cum se vede puterea este decisă să meargă până la capăt. Introducerea răspunderii magistraţilor? Cum va influenţa independenţa magistraţilor? Desigur, indirect. Nu ştim cum este în altă parte a lumii? României i-a plăcut tot timpul să adopte modele. Există o răspundere a magistratului american?

Dar a celui francez, german, englez etc? Dacă nu există corect ar fi să nu existe nici la noi. Dar este pregătit vreun partid dintre cele care scot flăcări pe nas să se uite la ţările cu mai multă experienţă în materie de drept?
Nu legile în sine sunt problema, ci oamenii care apără un punct de vedere. Când le va veni rândul partidelor de dreapta să guverneze, vom avea exact aceeaşi situaţie. Majoritatea va legifera discreţionar, iar opoziţia va bate din picioare.

Abonează-te acum Online!