Asculta acest articolMai mult decât surprinzătoare, rezultatele de la alegerile europarlamentare demonstrează radicalizarea electoratului românesc. Dezastruoase pentru PSD și ALDE, pentru a fi mai bine înțelese, alegerile din 26 mai trebuie puse în relație cu cele din toamna anului 2016. Astfel, se observă foarte ușor că partidele aflate la guvernare sunt aspru sancționate. Avându-l ca premier pe Dacian Cioloș, guvernarea asumată de PNL i-a oferit PSD-ului șansa de a câștiga alegerile parlamentare cu un scor istoric: 46%.
Și la ce i-a folosit? Că a guvernat prost, lăsându-se condus de un păgubos populism, nu există nicio îndoială. PSD a ignorat legile și regulile economiei de piață. Există ceva mai dezastruos pentru o țară? După trei ani situația politică se răstoarnă. PSD obține un scor descalificant, de 22,4%. Deci a scăzut la jumătate, în condițiile în care nicio clipă nu s-a vorbit de o erodare la guvernare. Sondajele erau optimiste în ce privește coaliția de guvernare. A apărut însă elementul adesea invocat, emoția.
Prezența la vot a sfidat toate sondajele. Obișnuiți cu o prezență foarte mică la alegerile europarlamentare, de data aceasta s-au prezentat la vot aproape jumătate din alegătorii cu drept de vot. Astfel rezultatele au fost răsturnate. Din formațiune preferată, PSD a ajuns pe locul doi, cu cel mai mic scor din istoria partidului.
Partenerul de guvernare, ALDE, a fost și mai aspru sancționat: nu a atins pragul electoral. De acum înainte, nu se mai poate vorbi despre o candidatură a lui Călin Popescu Tăriceanu, susținut încă din primul tur de PSD.
Rezultatele obținute de PNL și USR-Plus sunt surprinzătoare doar puse în relație cu prăbușirea PSD și ALDE. Altfel, scena politică s-a echilibrat. Există trei formațiuni sensibil egale, fiecare cu un scor care nu-i permite să guverneze discreționar. La vârf, dreapta este reprezentată de două partide. PNL a obținut 26,8%. Acest rezultat, dacă ar fi fost vorba despre alegeri parlamentare, i-ar fi permis să intre la guvernare împreună cu USR-Plus, având 21,3%, urmând ca PMP și UDMR, fiecare cu puțin peste 5%, să asigure majoritatea parlamentară. Opoziția, evident de stânga, ar fi reprezentată în parlament de PSD, cu 23,4% și Pro România cu 6,7%. Deci o opoziție slabă. Dar nu este vorba despre alegeri parlamentare. Aceste rezultate spectaculoase au fost obținute la alegeri pentru Parlamentul European. În Parlamentul de la București situația rămâne neschimbată. Pentru câtă vreme? În mod strategic, UDMR a rupt înțelegerea cu PSD-ALDE chiar înaintea votului. Rezultatele mult sub așteptări ale PSD vor avea consecințe previzibile. Tradiția la PSD este ca după eșec liderul să fie sacrificat. Soarta lui Liviu Dragnea este pecetluită. Retragerea lui de la conducere este echivalentă cu salvarea partidului. Câțiva lideri județeni l-au atacat deja, printre ei aflându-se și președinta organizației Satu Mare, Aurelia Fedorca. Valul nemulțumiților va crește, iar urmările se pot materializa prin plecarea unor parlamentari astfel încât majoritatea parlamentară să fie pusă sub semnul întrebării. O moțiune de cenzură ar reflecta schimbarea opțiunilor alegătorilor, noua realitate de pe scena politică dând dreptul formațiunilor câștigătoare să revendice guvernarea.
Nu discutăm aici modul în care va guverna o eventuală coaliție PNL-USR-PMP-UDMR. În plus alegerile prezidențiale bat la ușă. Încurajat de rezultatele obținute de USR-Plus, Dacian Cioloș și-a arătat disponibilitatea de a candida la președinție. Situația este cu atât mai încurcată cu cât Klaus Iohannis a obținut un succes răsunător la referendum. Desigur, formațiunile care au obținut rezultate bune au tot dreptul să fie optimiste. Dar experiența trecutului ne învață că realitatea nu este atât de roz pe cât se arată în momentele de explozie a bucuriei de după alegeri. Lucrurile se mișcă în general greu, mai ales când la orizont apare o nouă campanie electorală.
