Asculta acest articolFaptul că la PSD se vehiculează două nume de posibili candidați prezidențiali la alegerile din 2024, iar la PNL niciun nume, spune în sine ceva despre cele două partide mari.
După ce declarase că i se pare normal ca președintele partidului Ludovic Orban și-a pierdut funcția la confruntarea cu Florin Cîțu, învingătorul din fruntea “echipei câștigătoare” nu a rămas multă vreme președintele PNL. Odată cu pierderea funcției politice a fost debarcat și din funcția de prim ministru.
După o vreme Florin Cîțu s-a văzut obligat să demisioneze și din poziția de președinte al Senatului. Schimbările bruște de la vârful PNL nu sunt de natură să întărească principalul partid de guvernământ.
Provenit din armată, actualul lider al PNL, generalul Nicolae Ciucă, om de bun simț, nu emite pretenția de a candida la funcția de președinte al României, așa cum au făcut Ludovic Orban și Florin Cîțu. Prin urmare, dinspre PNL nu se vehiculează niciun posibil prezidențiabil. Se poate cel mult specula pe marginea unei posibile candidaturi a lui Nicolae Ciucă.
Pe de altă parte, încă din anul 2000 PNL a apelat la un om dinafară, la un mercenar. L-a racolat pe Theodor Stolojan, iar după ce acesta a pierdut, necalificându-se nici măcar în turul doi, patru ani mai târziu, la alegerile din 2004, a capotat în fața lui Traian Băsescu. Peste zece ani, în anul 2014, PNL avea să-l desemneze candidat prezidențial pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis.
La alegerile de peste doi ani, PNL se află tot în criză de prezidențiabil. Liberalii nu discută public acest subiect, dar în interior cu siguranță că sunt frământări. Dacă nu dă președintele țării, niciun partid nu poate spera că își va putea impune șeful guvernului.
Discuții mai intense se duc la PSD. Vor trece 20 de ani de când social democrații nu au câștigat alegerile prezidențiale. Obținând rezultate bune la alegerile parlamentare au ajuns la guvernare, însă au fost mereu hărțuiți de președinții în funcție, Traian Băsescu, apoi Klaus Iohannis. Soluția ideală pentru ei este să câștige prezidențialele din 2024. Dând dovadă de realism politic, Marcel Ciolacu a declarat că PSD ar trebui să-și desemneze un prezidențiabil dinafara partidului. Încă înainte de a fi numit ministru al Sănătății, s-a vehiculat numele lui Alexandru Rafila. Dacă despre Ion Iliescu se spunea că a fost “emanația” revoluției din decembrie 1989, Alexandru Rafila s-a remarcat ca medic în timpul pandemiei. Este, deci, emanația crizei pandemice.
Ca ministru, într-o perioadă grea, Alexandru Rafila nu a confirmat întru totul încrederea de care s-a bucurat. Recent a început să fie ținta unor atacuri pe aceeași linie de implicare în afaceri. Primește salarii de la patru instituții, toate de stat. Are cam multe conturi grase. În sfârșit, reapar aceleași tipuri de atacuri la adresa lui ca la Năstase.
PSD mai are o variantă. Mircea Geoană. Revenit în atenția opiniei publice din postura de secretar general adjunct NATO, fostul candidat prezidențial învins la limită de Traian Băsescu, nici nu infirmă nici nu confirmă că ar avea vreo înțelegere cu PSD. Se dă foarte ocupat cu marile probleme ale NATO din cauza războiului din Ucraina.
Că va fi desemnat unul sau altul din cei doi oameni politici, ceea ce merită reținut este că PSD vehiculează niște nume. PNL nu face nici măcar atât. Liberalii vor scoate un candidat din spuma mării, așa cum au făcut la prezidențialele trecute? Dacă PNL pierde alegerile prezidențiale, va deveni cel mult vioara a doua într-un guvern condus de PSD. Rotativa la guvernare, dacă se va produce anul viitor, de asemenea va scădea șansele candidatului PNL.
Partidele mai mici, chiar dacă își vor desemna candidați prezidențiali onorabili, aceștia nu au șanse să se califice în turul doi decât printr-o minune.
Deci principalii competitori prezidențiali rămân, ca întotdeauna, cel mai mare partid de stânga, respectiv PSD, și cel mai mare partid de dreapta, respectiv PNL.
