PSD, cu gândul la prezidenţiale

Scris de Dumitru Păcuraru, 28 iulie 2022 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Faptul că la PSD se vehiculează două nume de posibili candidaţi prezidenţiali la alegerile din 2024, iar la PNL niciun nume, spune în sine ceva despre cele două partide mari.
După ce declarase că i se pare normal ca preşedintele partidului Ludovic Orban şi-a pierdut funcţia la confruntarea cu Florin Cîţu, învingătorul din fruntea „echipei câştigătoare” nu a rămas multă vreme preşedintele PNL. Odată cu pierderea funcţiei politice a fost debarcat şi din funcţia de prim ministru.
După o vreme Florin Cîţu s-a văzut obligat să demisioneze şi din poziţia de preşedinte al Senatului. Schimbările bruşte de la vârful PNL nu sunt de natură să întărească principalul partid de guvernământ.
Provenit din armată, actualul lider al PNL, generalul Nicolae Ciucă, om de bun simţ, nu emite pretenţia de a candida la funcţia de preşedinte al României, aşa cum au făcut Ludovic Orban şi Florin Cîţu. Prin urmare, dinspre PNL nu se vehiculează niciun posibil prezidenţiabil. Se poate cel mult specula pe marginea unei posibile candidaturi a lui Nicolae Ciucă.
Pe de altă parte, încă din anul 2000 PNL a apelat la un om dinafară, la un mercenar. L-a racolat pe Theodor Stolojan, iar după ce acesta a pierdut, necalificându-se nici măcar în turul doi, patru ani mai târziu, la alegerile din 2004, a capotat în faţa lui Traian Băsescu. Peste zece ani, în anul 2014, PNL avea să-l desemneze candidat prezidenţial pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis.
La alegerile de peste doi ani, PNL se află tot în criză de prezidenţiabil. Liberalii nu discută public acest subiect, dar în interior cu siguranţă că sunt frământări. Dacă nu dă preşedintele ţării, niciun partid nu poate spera că îşi va putea impune şeful guvernului.
Discuţii mai intense se duc la PSD. Vor trece 20 de ani de când social democraţii nu au câştigat alegerile prezidenţiale. Obţinând rezultate bune la alegerile parlamentare au ajuns la guvernare, însă au fost mereu hărţuiţi de preşedinţii în funcţie, Traian Băsescu, apoi Klaus Iohannis. Soluţia ideală pentru ei este să câştige prezidenţialele din 2024. Dând dovadă de realism politic, Marcel Ciolacu a declarat că PSD ar trebui să-şi desemneze un prezidenţiabil dinafara partidului. Încă înainte de a fi numit ministru al Sănătăţii, s-a vehiculat numele lui Alexandru Rafila. Dacă despre Ion Iliescu se spunea că a fost „emanaţia” revoluţiei din decembrie 1989, Alexandru Rafila s-a remarcat ca medic în timpul pandemiei. Este, deci, emanaţia crizei pandemice.
Ca ministru, într-o perioadă grea, Alexandru Rafila nu a confirmat întru totul încrederea de care s-a bucurat. Recent a început să fie ţinta unor atacuri pe aceeaşi linie de implicare în afaceri. Primeşte salarii de la patru instituţii, toate de stat. Are cam multe conturi grase. În sfârşit, reapar aceleaşi tipuri de atacuri la adresa lui ca la Năstase.
PSD mai are o variantă. Mircea Geoană. Revenit în atenţia opiniei publice din postura de secretar general adjunct NATO, fostul candidat prezidenţial învins la limită de Traian Băsescu, nici nu infirmă nici nu confirmă că ar avea vreo înţelegere cu PSD. Se dă foarte ocupat cu marile probleme ale NATO din cauza războiului din Ucraina.
Că va fi desemnat unul sau altul din cei doi oameni politici, ceea ce merită reţinut este că PSD vehiculează nişte nume. PNL nu face nici măcar atât. Liberalii vor scoate un candidat din spuma mării, aşa cum au făcut la prezidenţialele trecute? Dacă PNL pierde alegerile prezidenţiale, va deveni cel mult vioara a doua într-un guvern condus de PSD. Rotativa la guvernare, dacă se va produce anul viitor, de asemenea va scădea şansele candidatului PNL.
Partidele mai mici, chiar dacă îşi vor desemna candidaţi prezidenţiali onorabili, aceştia nu au şanse să se califice în turul doi decât printr-o minune.
Deci principalii competitori prezidenţiali rămân, ca întotdeauna, cel mai mare partid de stânga, respectiv PSD, şi cel mai mare partid de dreapta, respectiv PNL.

Abonează-te acum Online!