Asculta acest articolOrganizarea unui summit al Consiliului Europei în România este o acţiune ce merită toată atenţia. Pe marginea fiecărei manifestări politice, mai ales în timpul unei campanii electorale, cineva este acuzat că încearcă să acumuleze capital electoral. De data aceasta cel care pare să profite politic de organizarea summit-ului la Sibiu este preşedintele Klaus Iohannis.
Este greu de crezut însă că nu lui i se datorează alegerea locaţiei pentru întrunirea celor 27 de şefi de stat sau de guvern din ţările UE.
Aflăm însă că propunerea a venit din partea unui luxemburghez. Motivul? Luxemburgezii au fost primii colonişti din Transilvania. Nu saşii, şi cu atât mai puţin şvabii.
Cel care a propus Sibiul ca loc al organizării summit-ului a fost Jean-Claude Juncker, fost prim ministru al Luxemburgului, actualul preşedinte al Comisiei Europene. Cu ocazia unei vizite la Sibiu, în urmă cu câţiva ani, a constatat cu plăcere că poate vorbi în luxemburgheză cu sibienii consideraţi saşi. Din această cauză a propus Sibiul, oraşul pe care l-a condus Klaus Iohannis, pe care preşedintele Comisiei Europene îl consideră prietenul lui.
Iată, deci că patriotismul local se face simţit până la cel mai înalt nivel al politicii europene. Acesta este un lucru demn de a fi remarcat.
Jean-Calude Juncker este unul dintre oamenii politici europeni al cărui carieră nu a fost lipsită de momente de criză. Pe când era premierul Luxemburgului, a fost obligat să-şi dea demisia din cauza unui scandal legat de serviciile secrete. Ceva de genul lipsei de control a serviciului de informaţii al Luxemburgului (SREL). Se întâmpla în anul 2013, dar acest lucru nu l-a împiedicat să fie ales de Parlamentul European în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Se mai trec cu vederea şi păcatele unor politicieni din Europa democratică. Sau putem spune că politicienii sunt cam la fel peste tot. Adică nu sunt tocmai uşi de biserică. Luxemburgul are o populaţie de aproximativ 540.000 de locuitori. Lipsită de complexul de ţară mică, a reuşit să deţină una dintre cele mai importante funcţii, de preşedinte al Comisiei Europene.
În noul context european, putem şi noi spera că la un moment dat vom deţine o funcţie importantă în Uniunea Europeană.
Jean-Claude Juncker se consideră prietenul lui Klaus Iohannis, dar cu toate acestea sub preşedinţia lui România nu a fost primită în Spaţiul Schengen. Pe de altă parte, se înţelege că preşedintele Comisiei Europene, ca reprezentant al Partidului Popular, nu vede cu ochi buni guvernarea socialiştilor români.
La sosirea la Sibiu, nici preşedintele Partidului Popular European, Josepf Daul, nu s-a arătat mai puţin îngăduitor cu guvernul PSD-ALDE. El a salutat curajul românilor care au ieşit în stradă, afirmând că i se pare scandaloasă atitudinea guvernului Dăncilă. Desigur, a declarat că susţine şi referendumul iniţiat de preşedintele Iohannis. Şi Josepf Daul este născut tot în Luxemburg, dar a ajuns în Parlamentul European din partea Franţei. Şi-a început cariera ca primar al unei comune, Pfettisheim, cu 780 de locuitori. Comuna are şi stemă: o pereche de cleşte în mijlocul unui scut.
Ne limităm la prezentarea câtorva personalităţi în mâinile cărora este destinul Uniunii Europene. Prin trecutul lor, dar şi ca orientare politică, atât Juncker cât şi Daul, au multe în comun cu Klaus Iohannis. Printre altele, este foarte viu în inimile lor şi sentimentul că aparţin unui loc anume, unor mici comunităţi. În fond au fost şi rămân nişte provinciali, fără nimic peiorativ, nişte provinciali mânaţi de un patriotism local ce părea că va dispărea în urma globalizării.
La summit-ul de la Sibiu, cu siguranţă se află destul de mulţi provinciali care au ajuns lideri politici de talie europeană.
