Asculta acest articolFermitatea cu care magistrații își susțin cauza ne face să credem că justiția este în acest moment mai independentă decât a fost România după războiul de independență din 1877. Sau cum este acum în UE. De acum înainte Justiția poate ține piept la orice încercare de subordonare din partea unui partid sau a unei coaliții.
Aceasta ar trebui să fie concluzia trasă în urma protestelor care s-au întins în toată țara, la toate parchetele.
Protestul conjugat al procurorilor și judecătorilor, chiar dacă nu este declarată o grevă propriu zisă, este un model de acțiune civică demnă de a fi urmată de toate categoriile socio profesionale din țară.
În condițiile existenței unui guvern ce lucrează mai mult în spatele ușilor închise se impun acțiuni sociale de impact. Asta fac procurorii acum. Asta ar trebui să facă toți cei afectați de măsurile aberante luate de guvernul PSD-ALDE în mod sistematic. De exemplu chestiunea contractelor part-time. Sau loviturile în serie date PF-urilor. Sau concurența neloială în cazul taximetriei.
Este un paradox cum un partid care a emanat un guvern care a făcut atâtea gafe, un guvern care a luat atâtea măsuri nefaste pentru economie continuă să fie primul în opțiunea alegătorilor. Cum reușește un partid ca PSD care a reușit să pună pe fruntea României eticheta de cea mai coruptă țară din UE să întrunească adeziunea a aproximativ o treime din numărul românilor care se prezintă la vot? Aceste adevăruri nu pot fi trecute cu vederea la infinit. Poate că le este dat chiar magistraților să declanșeze o mișcare de trezire a conștiințelor. Este prea mult să pretindem că magistrații vor declanșa o revoluție, dar despre o trezire a conștiințelor putem face măcar o aluzie. Toate salturile sociale, economice și politice din istorie au fost determinate de grupuri de intelectuali. Să ne aducem aminte că din mișcarea memorandistă din Transilvania făceau parte oameni cu pregătire juridică. Iuliu Maniu a fost jurist. Mircea Vaida Voievod, Ion Rațiu, Iuliu Coroianu, semnatarul memorandumului, originar din Eriu Sâncrai, și mulți, mulți alți oameni care au făcut istorie au avut pregătire juridică.
Și aceste evenimente la care suntem martori trebuie privite și prin această prismă. Nu este vorba pur și simplu doar despre un protest al magistraților. Este vorba despre o analiză profundă a cauzelor care au condus la acest protest. În anii ’90 intelectualii s-au aflat în prim planul vieții politice, evident de partea opoziției democratice, anti-Iliescu, anti-FSN sau anti-PDSR. Poate că a venit rândul magistraților să se afle în fruntea mișcărilor de retrezire și revigorare a spiritului civic.
I se pot aduce reproșuri DNA-ului. Se pot invoca prestațiile discutabile ale unor procurori precum cei de la Ploiești, dar un sistem juridic nu se judecă după excepții. Dacă întreg corpul de juriști, de la judecători și procurori până la avocați își doresc o justiție independentă, mai devreme sau mai târziu România va avea o justiție independentă. Dacă doar politicienii își doresc o justiție independentă nu vom avea niciodată o justiție independentă. Independența vine din interiorul sistemului sau nu vine de nicăieri. Important este în această devenire, istorică până la urmă, ca opinia publică să fie alături de cei care pretind de la conducerea politică a țării să respecte independența justiției. Dar ce partid din lume este cu adevărat sincer atunci când clamează independența justiției? În contextul actual, PSD pare să fie ultimul partid care își dorește așa ceva. Din păcate, acesta este adevărul. Și nu avem dreptul să-l ocolim.
