Proiectul “Dadaglobe” al lui Tristan Tzara, reconstituit la Muzeul de Artă din Zurich

Asculta acest articol

“Dadaglobe” este numele unui ambițios proiect, rămas neterminat, prin care mișcarea artistică dada își propusese să reunească într-un volum 200 de contribuții artistice și literare și care, o sută de ani mai târziu, a fost materializat de Muzeul de Artă din Zurich, transmite miercuri AFP.

Dadaismul, caracterizat prin extravaganță, nonsens și umor, a luat naștere în cabaretul Voltaire din acest oraș elvețian, în 1916. Proiectul de carte, lansat de românul Tristan Tzara, unul dintre fondatorii mișcării, urma să fie finalizat în 1921, însă a fost abandonat din lipsă de finanțare.

Expoziția, deschisă zilele trecute, se numește “Dadaglobe reconstituit”, va fi deschisă până la 1 mai și conține aproximativ 200 de lucrări trimise lui Tzara special pentru acest proiect de peste 40 de artiști din întreaga lume, precizează pagina web a muzeului, http://www.kunsthaus.ch. Aflate în prezent în colecții din diverse locuri ale globului, aceste lucrări sunt pentru prima dată expuse împreună în cadrul unei inițiative a muzeului din Zurich de marcare a unui centenar de la apariția dadaismului.

Din luna iunie, expoziția — care este rodul muncii unei specialiste în curentul dada, Adrian Sudhalter, istoric de artă și muzeograf american — va putea fi vizitată la Muzeul de Artă Modernă din New York (MOMA).

Cu ocazia unei retrospective dada organizate în 2005 la Muzeul Beaubourg din Paris, ea a remarcat “numere pe spatele unor piese”. “M-am întrebat atunci ce pot reprezenta”, a afirmat Sudhalter. Lansându-se într-o adevărată activitate de detectiv artistic, ea a căutat în arhiva bibliotecii “Jacques Doucet” din Paris, unde se păstrează multe piese aparținând curentelor dada și suprarealist. A descoperit o listă pe care sunt trecute unul câte unul numerele observate de ea, fără nicio explicație. “Erau lucruri despre care nu se știa ce reprezintă și altele foarte evidente”, a declarat ea pentru AFP.

Printre piesele principale care i-au permis să-și dea seama că descoperise pista “Dadaglobe” se numără un fotomontaj al lui Max Ernst intitulat “Privighetoarea chineză”, operă emblematică a dadaismului, realizată în 1920. Compoziția reprezintă o bombă din care ies două brațe și care are în vârf un evantai și duce în derizoriu furia ucigașă din timpul Primului Război Mondial.

“Artiștii nu au contribuit la proiect cu creații existente, ci au creat piese special pentru Dadaglobe. Am înțeles că, datorită listei și numerelor, proiectul ar putea fi reconstituit”, spune Sudhalter.

Tristan Tzara, artist, poet avangardist și eseist născut în 1896 la Moinești, în România, mărturisea, cu câțiva ani înaintea morții (1963), că nefinalizarea proiectului “Dadaglobe” era “unul dintre cele mai mari regrete ale sale”.

Constantin Brâncuși, Man Ray, Andre Breton sunt câțiva dintre artiștii prezenți în cadrul proiectului reconstituit la Zurich și care cuprinde 160 de opere redescoperite, în principal fotografii, colaje, desene în format mic, precum și o selecție de texte poetice și de manuscrise.

Pe lângă expoziție, proiectul imaginat în urmă cu o sută de ani de Tristan Tzara va vedea, în sfârșit, și lumina tiparului.