18.01.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Fernea, Romeo Nicoară, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Iohannis refuză a treia oară propunerea lui Dăncilă. (reluare) 01.30 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop. 03.00 Cultură – Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Negreşti. 04.50 Cultură – 10x10 Născut în România 05.50 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Liviu Ciupe. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct cu Eva Laczko, invitat: Erdei D. Istvan. Titlul emisiuni: Cum va fi bugetul din care se va gospodări România în 2019? (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Vasile Fănăţean. Titlul emisiunii: Aspecte sesizate în cursul controalelor gărzii de mediu. 10.00 La Psiholog cu Mihaela Ghiţă, invitat: Delia Danea.Titlul emisiuni: Stabilirea priorităţilor.Ce e important pentru tine? 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas. Titlul emisiunii: Ministranţii diecezei au învheiat un an bogat. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Fernea, Romeo Nicoară, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Iohannis refuză a treia oară propunerea lui Dăncilă. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 14.30 Teleshopping 14.50 În Slujba Comunităţii cu Mihai Sălceanu, invitat: Romeo Nicoară. Titlul emisiuni: Romeo Nicoară – raport la 753 de zile. 16.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan. Titlul emisiunii: Despre planurile sătmărenilor la şah in 2019. 16.40 Cultură – Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Negreşti. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Cultură

Procesele colective

Scris de Dumitru Păcuraru, 03 noiembrie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Au trecut trei ani de la tragedia de la clubul „Colectiv şi cazul rămâne nerezolvat. Asupra lui planează şi mai multe necunoscute decât în fatidica noapte.
De fapt, de pe niciunul dintre marile tragedii colective care au zguduit societatea românească nu a fost scos vălul. Au rămas fără răspuns întrebările scrise pe ziduri în decembrie 1989. „21-22/ Cine-a tras în noi?”. Nu se cunosc, nici nu ştim dacă în decembrie 1989 au existat „terorişti”.

Se vor împlini în decembrie 29 de ani. Cazul a rămas nerezolvat. Pe ici, pe colo au mai apărut informaţii. L-a văzut pe Ion Iliescu, considerat erou în acele zile, intrând în sala de tribunal.
La fel de misterioase sunt mineriadele. Au fost vreo cinci. Începând din 1990, 1991 până în timpul mandatului preşedintelui Emil Constantinescu.

Au dărâmat un guvern,în septembrie 1991. Singura condamnare a venit pentru mineriada din 1999. Restul rămân mistere ale istoriei postdecembrie.

După o lungă pauză, în care au avut loc evenimente ciudate de mai mică anvergură, a urmat tragedia de la clubul Colectiv. Ca şi la revoluţie, ca în timpul mineriadelor, au murit persoane nevinovate. Singura lor vină a fost că se aflau într-un loc nepotrivit într-un moment nepotrivit.

Evenimentele din decembrie 1989 au provocat un mare val de simpatie pentru România. În timp ce în restul ţărilor socialiste au avut loc „revoluţii de catifea”, regimurile comuniste căzând fără violenţă, în România s-a declanşat o luptă pe viaţă şi pe moarte între românii care-şi doreau libertatea şi cineva fără chip numit. „Teroriştii” au rămas necunoscuţi. Procesul a trenat, procurorul care se ocupa de caz a ajuns la rândul lui să fie anchetat. Justiţia a rămas neputincioasă.

Mineriadele din 1990 şi 1991 au avut aceeaşi soartă. Ele au avut darul de a izola România. Tot ce s-a câştigat în decembrie, s-a pierdut în următorii ani. Sălbăticia violenţelor a speriat lumea civilizată. România a rămas în urma tuturor ţărilor foste socialiste. Aceste evenimente tragice sunt deja istorie. Timpul a trecut, fără ca peste ele să se aştearnă tăcerea.

Fără să fie o perioadă de linişte şi pace socială, următoarea mare tragedie care a marcat psihic poporul român este incendiul de la Colectiv. Un club insalubru, fără ieşiri în caz de incendiu a ars în câteva secunde. Rămâne un mister de ce materialul izolant a ars ca şi când ar fi fost îmbibat într-o substanţă explozivă.

Cu această tristă ocazie s-a descoperit că spitalele din România nu erau pregătite să facă faţă la o asemenea catastrofă. Nici după trei ani situaţia nu este mai bună.
Acest eveniment a căpătat implicaţii politice. Lumea a ieşit în stradă, a protestat. Rezultatul a venit uimitor de repede. Premierul Victor Ponta şi-a dat demisia, atrăgând căderea guvernului.

Preşedintele Iohannis a reuşit să instaleze un guvern de tehnocraţi, susţinut de partidele de dreapta. A fost un moment de răscruce, insuficient pentru o schimbare radicală. Stânga a revenit la guvernare în urma alegerilor din 2016, iar protestele au fost reluate.

Incendiul de la Colectiv este un fel de „Kilometru zero” al democraţiei. Societatea s-a împărţit în două şi fractura continuă să se lărgească. Rămâne un mister de ce anchetele nu au scos adevărul la iveală. Au trecut trei ani, familiile îşi plâng morţii şi niciun vinovat. Ca la revoluţie.

Deşi de mai mică anvergură, fără morţi, violenţele de la 10 august 2018, se înscriu, se pare, în rândul misterelor care apar din când în când în societatea românească.

Abonează-te acum Online!