Primarii, viceprimarii şi consilierii au liber la afaceri private

Proiectul ce vine să completeze Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei a trecut atât de Senat cât şi de Camera Deputaţilor. 

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a fost şi încă este un ghimpe în spatele aleşilor locali. De foarte multe ori am auzit cum primari, viceprimari sau consilieri locali au fost demişi  pentru că instituţia mai sus amintită descoperea nereguli pe durata mandatului lor. Ne referim aici la situaţiile în care aceştia ocupau, chiar şi pentru perioade foarte scurte de timp, funcţii atât în mediul public cât şi cel privat. 

 

 

Doar în judeţul Satu Mare, de-a lungul anilor, peste 30 primari sau viceprimari au avut de bătut căile justiţiei pentru a-şi dovedi nevinovăţia. 

La acest moment şase primari se judecă şi luptă să îşi demonstreze nevinovăţia la ~nalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 

Un caz foarte recent este cel al edilului Mihai Radu Iancu din Medieşu Aurit care a şi fost destituit din funcţie printr-un ordin al prefectului Darius Filip în februarie 2018 după ce ANI  a descoperit că s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate pe vremea când era încă viceprimar al acestei comune, deţinând simultan şi funcţia de administrator al unei societăţi comerciale. 

Într-o situaţie similară s-ar afla şi primarul Zenoviu Bontea din comuna Păuleşti despre care aflam luna trecută că ar fi pierdut procesul la ~nalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi astfel ar putea să aibă aceiaşi soartă ca omologul său din Medieşu Aurit. În cazul acesta ANI l-a acuzat că în perioada 2012 – 2014 pe când ocupa funcţia de viceprimar în Păuleşti ar fi desfăşurat şi activităţi remunerate de audit public intern în cadrul mai multor primării. 

 

 

Spre bucuria aleşilor locali Parlamentul României a adoptat o propunere legislativă care să îi scape de această corvoadă. Mai exact, primarii, viceprimarii, dar şi consilierii locali şi cei judeţeni ar putea ocupa o funcţie în sectorul privat care nu este în legătură directă cu atribuţiile exercitate în funcţia publică.

Pentru a vedea cât de aşteptată este această modificare a Legii 161 din 2003 am contactat mai mulţi primari. Dumitru Dorel Pop din comuna Odoreu a câştigat procesul cu ANI în mai 2018. Vă reamintim că edilul a fost acuzat că în perioada 2008 – 2013 a deţinut funcţia de primar şi administrator al unei societăţi. “Este o chestiune absolut nedreaptă pentru primarii care şi-au pierdut mandatele. Ei au primit o pedeapsă ca un infractor de drept comun. Mai mult, celor care l-au ales li s-a anulat votul ceea ce mi se pare nedrept, doar pentru că primarul a figurat într-o societate comercială fără să creeze nici un prejudiciu comunităţii. Toate acestea nu contează în accepţiunea unor judecători care i-au sancţionat, părerea mea, pe nedrept. Dacă mie mi s-ar fi întâmplat, pierdeam opt proiecte în Odoreu pentru că primarul este cel responsabil legal pentru ele”, declară Dumitru Dorel Pop. 

 

 

Cu Agenţia Naţională de Integritate poartă în prezent o luptă  Ioan Crasnai din Socond şi  Marinel Rotar –  Santău. Ambilor primari li se impută faptul că în timp ce erau şi sunt în funcţie, au deţinut afaceri în domeniul agricol. “Ar fi o măsură foarte bună. În nici o ţară europeană nu există astfel de restricţii. Eu nu am contracte cu instituţia pe care o conduc şi de aceea nu cred că am greşit cu ceva. Pentru a demonstra acest lucru mă judec la ICCJ”, declară Marinel Rotar – primarul comunei Santău. 

Aurelia Fedorca din Negreşti Oaş a câştigat de asemenea un proces cu ANI după ce în 2013 aceştia au descoperit că se afla în incompatibilitate. “Această lege a conflictelor de interese este invenţia noastră exclusiv a României. În legislaţia europeană nu există astfel de restricţii. Spre exemplu, primarii nu au vechime în muncă şi nu pot să beneficieze de vechime în muncă ca orice alt angajat care contribuie la sistemul de pensii. Mă întreb, dacă nu ai tu treabă cu primăria, nu lucrezi cu ei, de ce nu ai putea să îţi continui businessul [la din care ţi-ai câştigat pâinea? Spre exemplu primarul de la Pir are o afacere de familie de la revoluţie, lucrează terenuri, totul e foarte transparent şi e foarte supărat pentru că a fost nevoit să renunţe deoarece se afla în conflict chiar dacă faptic acest lucru nu este adevărat. Sunt anomalii care trebuie să fie reglementate”, declară primarul oraşului Negreşti Oaş. 

A întâmpinat probleme de-a lungul timpului şi Kovacs Eugen din oraşul Carei. “Au fost edili care au făcut afaceri cu primăriile pe care le conduceau lucru care nu este normal. Sunt de părere oricum că cine vrea să facă astfel de ;mecherii va găsi o portiţă. Este o chestiune delicată. Eu unul nu am avut afaceri, iar când am fost cercetat de ANI alături de alţi 20 de primari, era pentru că făceam parte din Adunarea Generală a Acţionarilor din cadrul companiei de apă unde consider şi acum că noi trebuie să ne reprezentăm comunităţile, nu altcineva”, spune Kovacs Eugen.

Acelaşi proiect de modificare a Legii 161 din 2003 prevede ca starea de incompatibilitate să dureze până la sfârşitul mandatului alesului. Mai mult, faptele care determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate să se prescrie într-un termen de trei ani de la data săvârşirii acestora.

 

 

Senatul a dat un vot favorabil în luna aprilie 2018, Camera Deputaţilor s-a pronunţat cu 196 voturi pentru, 59 voturi contra şi patru abţineri în luna mai 2018. Pe data de 29.05.2018 a fost trimisă spre promulgare către Preşedintele României, însă şeful statului a contestat-o la Curtea Constituţională a României săptămâna trecută.