Asculta acest articolDin foarte multe puncte de vedere campania electorală din acest an nu va semăna cu fostele campanii electorale. În primul rând odată cu partidele nu intră în campanie și guvernul. Format din miniștri independenți, dar desigur cu simpatii politice, cabinetul Cioloș nu este interesat de pomeni electorale. Deci nu vor curge bani spre primării. Este adevărat că s-a majorat salariul minim pe economie în preajma alegerilor, dar această măsură nu capitalizează niciun partid.
În al doilea rând partidele vor primi bani de la buget. S-a terminat cu sponsorizările oferite de marile firme unor partide și candidați urmând ca pe parcursul mandatului să fie recompensați de cei pe care i-au ajutat. Fiecare partid primește sume în funcție de câți candidați propune pentru primării și de listele pentru consiliile locale și județene. Sunt precis delimitate cheltuielile. 40% pentru presă, alte 40 de procente pentru, afișe, pliante etc. iar restul pentru cheltuieli specifice campaniei electorale. Din acest punct de vedere sunt avantajate partidele care presupun un mare număr de candidați. Sistemul asigură o egalitate de șanse în ceea ce privește accesul la presă. Drept urmare, cetățenii vor fi mai bine informați, vor vota în cunoștință de cauză dacă partidele vor fi în stare să-și prezinte clar și concis programele.
Diferită va fi și votarea propriu-zisă. Fiecare secție va fi dotată cu sistem electronic de control. Se va ști în timp real procentul celor care se prezintă la urne. Totodată nu va mai fi posibil votul multiplu pentru că vor fi scanate buletinele de identitate ale fiecărui votant în momentul când semnează pe lista electorală.
Noua lege aduce lucruri noi. În timp vor conduce la semnificative modificări comportamentale atât din partea politicienilor cât și a alegătorilor. Mentalitatea se schimbă mai greu. Cu ajutorul justiției se va face un pas uriaș spre normalitate. Dar așa cum lupul își schimbă părul, nu și năravul, nici politicienii nu vor renunța la metodele care le-au adus voturi în trecut. Se presupune că vor lipsi gălețile cu cadouri. Uleiul, zahărul și nu în ultimul rând băutura vor dezamăgi o parte dintre alegători, în special categoriile defavorizate. Locul cadourilor vor fi luate de promisiuni și, poate, de amenințări. “Nu mă votezi, nu mai primești ajutoare sociale”, poate amenința un primar în funcție. Contracandidatul poate promite continuarea ajutoarelor sociale, dar și oferirea de alte tipuri de ajutoare. Demagogia și populismul nu pot fi stopate de nicio lege. Cu toate restricțiile, vor funcționa și la aceste alegeri micile atenții. Probabil vor fi foarte multe reclamații și denunțuri. Lupta va fi cu atât mai crâncenă cu cât sunt reguli mai stricte.
În ce măsură noua lege a alegerilor va influența rezultatele? De câștigat au tot partidele mari pentru că ele pot depune liste complete. Dezavantajați sunt candidații independeți și cei ai partidelor mai mici pentru că, legal, au mai puține resurse. Important este însă efectul pe care noua lege îl va avea asupra alegătorilor. Dacă partidele și politicienii vor respecta noile reguli vor fi apreciați în mai mare măsură de către populație? Educăm clasa politică pentru a-și recâștiga încrederea din partea electoratului sau se dorește educarea populației? Cum se poate măsura efectul noii legii a alegerilor locale? Prin prezența la vot. Dacă procentul va fi mai mare înseamnă că legea și-a atins ținta. Dacă va fi o slabă prezență la vot înseamnă că majoritatea cetățenilor nu sunt interesați de politică și nu le pasă după ce reguli sunt aleși cei care conduc comunitățile, fie ei primari sau consilieri locali sau județeni. Dar abia intrăm în campanie. Este timp suficient pentru acomodarea partidelor, și deopotrivă a alegătorilor, la noua situație.
