Asculta acest articol După o campanie urâtă, hulită de toți participanții, primele rezultate ale exit-poll-urilor confirmă datele din sondajele de dinaintea campaniei electorale. Victor Ponta a fost votat de aproximativ 40% dintre alegători. Este urmat de Klaus Iohannis cu 31%. Râvnitul loc trei este incert. Unele sondaje îl plasează pe Călin Popescu Tăriceanu, cu 6%, altele pe Monica Macovei sau Elena Udrea, tot cu 6%. O surpriză neplăcută i-au oferit alegătorii lui Teodor Meleșcanu. Fostul director SIE ar fi obținut 1%. Maghiarii se pare că nu s-au prezentat la vot în număr mare. Județele Harghita, Covasna, dar și Satu Mare, au înregistrat o prezență slabă la vot. Kelemen Hunor nu s-a ridicat la nivelul UDMR, obținând doar 4%.
Pentru turul doi lucrurile sunt clare. S-au calificat candidații PSD și ACL. Cum se vor împărți voturile obținute de restul candidaților? Va fi o bătălie cruntă. Voturile nu pot fi pur și simplu îndreptate spre un anume candidat. Alegătorii au propria lor idee despre cum trebuie să fie viitorul președinte. Dar să vedem ce fel de președinți a avut România în ultimul sfert de secol.
În 25 de ani România a avut trei președinți. Traian Băsescu a avut un mandat de 10 ani, Emil Constantinescu a stat patru ani în fruntea țării, restul de 11 ani i-au revenit lui Ion Iliescu. Trei personalități atât de diferite încât nu le poți găsi puncte comune, nici măcar la capitolul patriotism. Fiecare și-a iubit țara și și-a urât cetățenii în felul său. Ion Iliescu, fost demnitar comunist, a rămas fidel ideilor de stânga într-o perioadă în care era imperios necesar să se ia măsuri de dreapta, în spiritul valorilor democrației de tip liberal. A tras țara înapoi cu câțiva ani, a scos România din plutonul fruntaș al fostelor țări socialiste. Emil Constantinescu a trecut drept primul președinte democrat. A readus țara în direcția dezvoltării firești, spre structurile euro-atlantice. El a început negocierile pentru aderarea la NATO și UE. A refuzat să candideze pentru un al doilea mandat. A rămas în istorie ca președintele învins de forțele Securității. Traian Băsescu a câștigat două mandate, fiecare de câte cinci ani. A fost cel mai controversat președinte. El însuși s-a considerat un fost comunist, dar în același timp nu s-a sfiit să afirme că sub președinția lui s-a consolidat statul de drept. Și-a făcut un slogan din sprijinul pe care l-a acordat independenței justiției, insistând pe aportul procurorilor de la DNA și agenților SRI. S-a considerat un lider puternic, dar la sfârșit a ajuns la concluzia că serviciile secrete au ajuns prea puternice și nu mai pot fi controlate. A recomandat pentru viitor un control mai sever a parlamentului. De ce nu a instituit în timpul mandatului său un astfel de control? Probabil ca să poată spune la fel ca Emil Constantinescu că l-au învins serviciile.
Ce putem observa la toți trei, chiar dacă nu seamănă între ei? Apetitul pentru putere și slaba preocupare pentru problemele economice. Iliescu a fost “sărac și cinstit”. Constantinescu a ținut să dea prestanță funcției și rămâne în istorie ca un președinte slab. Băsescu? Raportat la Iliescu poate că “cinstit și bogat” i se potrivește cel mai bine.
România nu este țara care poate fi dată ca exemplu în ceea ce privește respectul pentru conducători. După ce îi adulează când sunt la putere, îi aruncă la groapa de gunoi a istoriei. Pe doi dintre șefii de stat, Antonescu și Ceaușescu, i-a condamnat la moarte. Pe regele Mihai nu l-au primit în țară după Revoluție. Ion Iliescu a fost acuzat că a ordonat crimele din timpul evenimentelor din decembrie 1989. Singurul care a scăpat de un proces este Emil Constantinescu. Nu se va întâmpla același lucru cu Traian Băsescu. Imediat ce își termină mandatul îl așteaptă o serie de procese. Mulți îl văd deja în pușcărie. Dar rămâne de văzut cine va fi adevăratul câștigător. Prima bătălie s-a terminat, dar adevăratul război abia acum începe.
