17.08.2018 00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Ulmeanu. Augustin Iştoc. Titlul emisiunii: Cine este vinovat de violenţele de la mitingul Diasporei. (reluare) 01.40 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 03.00 Cultură, Hajduszoboszlo vacante de vis. 03.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiuni: Dispariţie sau crimă 2. 04.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Elena Veturia Chelariu. 05.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Marius Gînţă. Titlul emisiuni: Marius Gînţă – rapor la 8760 de zile . 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Simona Niste. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Anzik Arnold. 08.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitaţi: Gergely Csaba, Tillinger Ştefan. Titlul emisiuni: Pictura – O stare a sufletului. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Simona Niste. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu. 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Tiberiu Vălean. Titlul emisiunii: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Ulmeanu. Augustin Iştoc. Titlul emisiunii: Cine este vinovat de violenţele de la mitingul Diasporei. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Marius Gînţă. Titlul emisiuni: Marius Gînţă – rapor la 8760 de zile . 14.45 Teleshopping 15.00 Cultură, La Poessis a avut loc Forumul Economic Invest. 16.40 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 18.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blajan. Titlul emisiunii: Popicari de la CSM încep un nou sezon. 18.30 Audienţe în direct (reluare) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Elena Veturia Chelariu.

Preludiu la preşedinţia UE

Scris de Dumitru Păcuraru, 24 martie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

La 1 ianuarie 2019 România va prelua preşedinţia Uniunii Europene. Preluarea preşedinţiei de la Austria coincide cu intrarea în anul electoral pentru prezidenţiale. Aşadar, preşedintele în exerciţiu va avea avea un ascendent asupra contracandidaţilor. Nu se pune problema că preşedintele Klaus Iohannis nu va dori să-şi reînnoiască mandatul. Încă din campania precedentă a anunţat că are un proiect care se întinde pe o perioadă de zece ani.

Au trecut doar doi ani şi jumătate. Destul de puţin, însă suficient pentru a ne da seama ce fel de preşedinte este Klaus Iohannis. Cota lui de încredere este destul de ridicată ţinând cont de situaţia politică din România.

Pe de altă parte, nu a avut ocazia să se exprime în toată plenitudinea personalităţii sale din simplul motiv că nu a avut un guvern al său, cu care să poată colabora în totalitate. Scurta experienţă a guvernului tehnocrat nu se poate pune decât ca o experienţă nefericită. Lipsa de profesionalism a membrilor cabinetului a fost mai mult decât evidentă. Nu poţi lua un funcţionar de rangul trei-patru, un consilier oarecare şi să-l faci ministru peste noapte. Nu este doar cazul guvernului Cioloş. În actualul guvern sunt destul de mulţi amatori care nu ar avea ce căuta în fruntea unui minister. Dar aceasta este altă problemă.

Preluarea preşedinţiei UE ne poate aduce beneficii sau prejudicii de imagine. Dacă se va profita de ocazie şi politicienii vor începe să exporte problemele tipic româneşti va fi un dezastru. Dezbaterea de la Bruxelles de acum două zile în comisia de drepturi şi libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne nu a oferit o imagine onorabilă pentru România. S-au prezentat, in nuce, cele două tabere care se sfâşie de ani de zile. Cât de întoarsă pe dos este societatea românească o demonstrează prestaţia celor ce s-au deplasat la Bruxelles. Societatea civilă s-a erijat în avocatul instituţiilor de forţă, în vreme ce reprezentanţii guvernului au militat pentru respectarea drepturilor individului. Paradox mai al dracului nu poate exista.

Ar trebui să ne gândim cu groază că preluând preşedinţia UE în 2019 ne paşte pericolul de a ne face de râs la nivel european. Taberele vor fi aceleaşi, actorii politici în linii mari vor fi cei de azi. Duşmăniile, adversităţile, de asemenea, vor fi proporţional împărţite între partide şi candidaţi prezidenţiali. Klaus Iohannis va fi acuzat că îşi face imagine pe banii UE, fondul alocat fiind de aproximativ 100 de milioane de euro. Fiind an electotal, ieşirea în stradă a protestatarilor de acum va fi contrabalansată de ieşirea în stradă a armatei PSD.

Unul din neajunsurile democraţiei este polarizarea populaţiei în funcţie de interesele partidelor. Omul din tabăra A îl urăşte pe omul din tabăra B. Nimic din ceea ce face partidul de stânga nu le este pe placul cetăţenilor care votează partidul de dreapta. Şi invers: nimic din ce face un guvern de dreapta nu le convine cetăţenilor care votează un partid de stânga. Klaus Iohannis, oricât şi-ar dori, nu poate fi altceva decât susţinătorul unei singure tabere. Intră în logica politică a fiecărei campanii electorale pentru alegerea preşedintelui demonizarea celeilalte tabere. Alegerile democratice înseamnă, în fond, înregimentarea într-o tabără care urăşte cealaltă tabără.

Realizarea consensului naţional, o utopie, cade teoretic în sarcina preşedintelui ţării. Se va vedea pe parcursul anului 2018, când se va celebra Centenarul României, cât de dezbinată este naţia. Este foarte posibil  ca în 2018 să  se consume mai multă energie pe dispute decât pe consens şi bună înţelegere, iar 2019 va atinge apogeul disputelor interne. Într-o astfel de situaţie politică internă va prelua România preşedinţia UE la 1 ianuarie 2019.

Abonează-te acum Online!