Image 1
Image 2

Praguri electorale autoimpuse

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Istoria recentă a PNL include câteva episoade ciudate. Valeriu Stoica a făcut un pas în spate oferindu-i pe tavă funcția de președinte al PNL lui Theodor Stolojan. Patru ani mai târziu, în 2004, Stolojan făcea un gest uluitor, retrăgându-se din cursa prezidențială în favoarea lui Traian Băsescu. Peste ani, în 2014, un alt președinte, Crin Antonescu își lua angajamentul de a se retrage din fruntea PNL dacă va obține la alegeri sub 25%.

S-a ținut de cuvânt și astfel în fruntea partidului a ajuns Klaus Iohannis.

Nu trebuie uitat nici gestul altui fost lider PNL, Călin Popescu Tăriceanu, care într-un moment de răscruce, a trădat partidul trecând cu o mică oaste în tabăra adversarului natural, PSD.

Mișcări neașteptate, gesturi de curtoazie, trădări, promisiuni onorate plătite cu funcția, alianțe surprinzătoare, divorțuri în momente cruciale, căderi și reveniri spectaculoase. Aceasta este istoria PNL din ultimii 20 de ani. Acest partid intră în campania electorală cu gândul de a câștiga alegerile parlamentare. Dar nu oricum. Ca altădată Crin Antonescu, și Ludovic Orban își va lua angajamentul de a demisiona dacă PNL nu trece de 30%?

Pragurile fixate înainte de alegeri sunt și nu sunt recomandabile. Dacă un partid nu acționează ca un tot unitar nu este partid, ci un cenaclu, o asociație non profit. Cum nu există o regulă generală, fiecare partid face ce vrea.

USR nu și-a sancționat liderul când partidul a obținut la prezidențiale doar jumătate din voturile obținute la euroalegeri. Un președinte este obligat să demisioneze în urma unor alegeri când în linia a doua s-a format un centru de putere. Este cazul PNL? Ludovic Orban nu pare un lider fără autoritate în partid. De ce și-ar lua o promisiune care nu depinde de el?

  Mai degrabă un centru secundar de putere s-a format la USR-PLUS. Indecizia de a intra sau nu la guvernare, selecția de sus în jos a candidaților pentru parlament, conducerea bicefală Barna-Cioloș sunt elemente care nu avantajează această alianță.

Evident, o astfel de situație nu este de natură să recomande desemnarea unui prim-ministru din rândul unei asemenea formațiuni politice.

Marcel Ciolacu nu pune în discuție fixarea unui prag pentru partid.

Așadar, nu se pune nici problema unei demisii din partea lui. Amintindu-și că, totuși, este un partid mare, PSD țintește guvernarea.

În ce mod? Pentru a-și mobiliza electoratul a fost lansată ideea formării unui viitor guvern în care  PSD să participe la guvernare alături de PNL.

Asta se numește strategie bine gândită electoral. În felul acesta Marcel Ciolacu contracarează afirmațiile președintelui Iohannis că nu va nominaliza niciodată un premier de la PSD.

Autoimpunerea unui prag este aproape o sinucidere politică. Pentru că rezultatele depind de electorat, de întregul partid, nu de lider.

Electoratul nu a fost atât de puțin cunoscut ca în această perioadă. Pandemia, nesiguranța zilei de mâine, imposibilitatea de a lua legătura în mod nemijlocit cu alegătorii, obligă partidele să caute noi modalități de a sensibiliza populația.

Toate partidele caută să transmită către populație mesaje care să o afecteze emoțional. Pentru că emoțiile se convertesc în voturi. Ce emoții poate produce angajamentul unui politician că dacă partidul lui nu va obține cel puțin 30% din voturi își va da demisia?

O astfel de promisiune presupune o admirație colectivă uriașă față de el. În condițiile actuale gradul de popularitate și încredere în șeful unui guvern care este obligat să impună tot felul de restricții nu are cum să fie foarte ridicat.

Este o perioadă în care populației i se cere mai mult decât i se oferă.

Măști pe fețe, carantine, școli și unități economice închise, teama de ziua de mâine, șomaj, neîncredere în sistemul sanitar.

Pe ce să te bazezi când îți propui să obții un anumit scor la alegerile parlamentare? Doar pe promisiunea că ești capabil să scoți țara la liman.

Ce dovezi poți prezenta că ești în stare să te ții de cuvânt?  Greu de spus. Aceste dovezi vor începe să fie prezentate exact peste trei zile, odată cu intrarea oficială în campania electorală.

Sigla Informatia Zilei

Ţara jumătăţilor de adevăr

Asculta acest articol Un eşec nu se poate transforma într-o victorie. Oricât s-ar strădui întreaga populaţie, România a căzut examenul

Chiar atât de periculoasă este inteligenţa artificială?

În timp ce ţări precum Germania şi Franţa consideră că este nevoie de o întâlnire la cel mai înalt nivel pentru a dezbate un subiect ce părea un nou joc pe internet, inteligenţa artificială, a izbucnit un nou focar de instabilitate, un război între Israel şi grupările Hamas.