Image 1
Image 2

Populismul nu are limite

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

“Noi nu vom pune niciodată interesele de partid înaintea intereselor țării”. “Mi-am asumat rolul de a deconta tot”. “De ce sunt rău? Sunt rău pentru că vreau ca în țarâ să nu mai intre fructe și legume otrăvite din străinătate? Pentru că îmi doresc ca și românii să aibă acces la credite?”. Și se poate continua în acest fel.

Liviu Dragnea are deja un discurs bine conturat. Merge pe patriotism, pe apărarea drepturilor românilor de a face ce trebuie din țara lor. Sunt cuvinte mari.
Este aici o demagogie care ar putea fi de mare efect dacă nu ar veni de la un politician ce trece ca fiind foarte corupt. Prin urmare întregul său discurs este pus sub semnul întrebării.

Cum este discursul lui Ludovic Orban? La fel de găunos, numai că pe invers. Cum este discursul lui Klaus Iohannis? Mai puțin frenetic, însă se înscrie în aceeași logică a populismului.
Ne aflăm, totuși, în fața campaniei electorale pentru Parlamentul European. Nu din partea liderilor politici este de așteptat să dea tonul. Deși se află pe liste de partid, fiecare candidat ar fi normal să se prezinte singur. Vedem din ce în ce mai clar că în ultimă instanță contează omul, nu partidul.

Ar trebui să avem alegeri ca de primari. Ar trebui ca fiecare candidat să fie cântărit în parte. Din păcate acest lucru nu este posibil. Candidații independenți nu au nicio șansă. Cazul Mircea Diaconu a fost o excepție care nu se mai poate repeta.
Oficial, campania electorală nu a început. Dar ceea ce lipsește sunt doar listele de candidați. În rest este campanie în toată regula.

Mai mult decât atât, anul acesta organizându-se și alegeri prezidențiale, se suprapun două campanii. De altfel, Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura de anul trecut. PSD ezită, însă după modul în care se aruncă în luptă este aproape sigur că Liviu Dragnea își va anunța candidatura. Nu mai poate da înapoi. Acest lucru pune la grea încercare alianța cu ALDE. Călin Popescu Tăriceanu și-a anunțat foarte clar intenția de a candida.

Nu trebuie uitat nici Dacian Cioloș. Cu exitările deja cunoscute, Cioloș dacă va continua să dea răspunsuri în doi peri va deveni un personaj neinteresant.
Prin urmare avem în această campanie cel puțin patru vârfuri de atac. Nu o includem aici pe Laura Codruța Kovesi pentru că este prinsă în concursul pentru funcția de procuror șef european, însă speculațiile nu pot fi ocolite.

Campania actuală va fi cu atât mai dură cu cât în buget partidelor li s-au alocat sume mai mari ca niciodată. Luându-se ca bază de calcul numărul de parlamentari, de primari, de președinți de consilii județene, de consilieri, PSD s-a ales cu cea mai mare sumă.
De fapt, indiferent de alocațiile bugetare, partidele mari, având un numaăr mare de membri, având și sponsori, aruncă cele mai mari sume în campanii.

Având bani, consideră că nu au nevoie de proiecte concrete, preferând să le compenseze prin atacuri la adresa adversarilor, la adresa contracandidaților.
O mare problemă în cazul alegerilor europene este absenteismul. Pentru alegători Parlamentul European are un caracter abstract. Europarlamentarii de până acum, inclusiv cei ce candidează pentru un nou mandat, nu s-au străduit să arate ce rol are Parlamentul European, ce poate face un parlamentar european pentru țara lui.

Este suficient timp până în 26 mai să se suplinească lipsurile, să se explice rolul Parlamentului European pentru fiecare țară? Dacă se va renunța la populism, la discursul găunos, alegerile din luna mai se pot transforma în adevărate tribune de dezbatere publică reală, pe probleme concrete.

PNL la guvernare, dar nu la putere

PNL traversează una dintre cele mai dificile perioade după revenirea lui în viața politică, în urma căderii regimului Ceaușescu, în anul 1989. Cooptat în CDR, la insistențele lui Corneliu Coposu, după o tentativă de colaborare cu partidul lui Ion Iliescu, prin intermediul lui Theodor Stolojan, PNL ajunge la guvernare după alegerile din 1996.