19.10.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Iuliu Ilyes, Augustin Iştoc, Horea Adrian Ungur. Titlul emisiunii: La fiecare ieşire externă, preşedintele Iohannis atacă România. (reluare) 01.45 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop. 02.50 Cultură – Zilele culturale Poesis – Recital de poezii 04.25 Cultură – 10x10 Născut în România 05.35 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Livia Haidu. Titlul emisiuni: Livia Haidu – raport la 10.220 de zile. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct cu Laczko Eva, invitat: Hrihorişan Felicia. Titlul emisiuni: Noi concursuri, noi provocări pentru Cutezătorii Munţilor.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Aracs Loredana. Titlul emisiunii: Prevenţie, diagnostic şi tratament în cancerul la sân. 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Kiss Jozsef, Papellas Istvan. Titlul emisiunii: Rolul comunităţii creştine în protejarea vieţii. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Iuliu Ilyes, Augustin Iştoc, Horea Adrian Ungur. Titlul emisiunii: La fiecare ieşire externă, preşedintele Iohannis atacă România. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Cultură – Inaugurarea bibliotecii Petru Bran 14.30 Teleshopping 14.45 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Alina Perşa. Titlul emisiunii: Participarea voluntarilor sătmăreni la Ziua de Curăţenie Naţională 15.2o Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Vasile Antal. 16.15 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Livia Haidu. Titlul emisiuni: Livia Haidu – raport la 10.220 de zile. 17.10 Cultură – Zilele culturale Poesis – Recital de poezii 18.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni:Primi secretari şi relaţiile lor cu miliţia. 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop.

Populaţia României a scăzut cu 56.000 de persoane, într-un singur an

Scris de Vasile Nechita, 03 februarie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Conform recensământului din 2011, România are o populaţie de 20.121.641 de locuitori şi este de aşteptat ca în următorii ani să se

înregistreze o scădere lentă a populaţiei ca urmare a sporului natural negativ.

În secolul 20 au fost organizate opt recensăminte ale populaţiei şi locuinţelor, în anii 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977 şi 1992.

Evoluţia populaţiei României

În anul 1930, conform recensământului din acel an, din populaţia de 18.057.028 de locuitori, 80% trăia la sate şi avea ca ocupaţie agricultura.
În anul 2012 populaţia României s-a diminuat din spor natural negativ cu peste 56.000 de persoane. Populaţia României se va reduce destul de mult în următorii ani, ajungând ca în 2050 să scadă până la 15,5 milioane de persoane (-29%), conform statisticilor.

Evoluţia etniilor

Principalul grup etnic în România îl formează românii. Ei reprezintă, conform recensământului din 2011, 88,9 % din numărul total al populaţiei.
După români, următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,1 % din populaţie, respectiv un număr de aproximativ 1 200 000 de cetăţeni.
După datele oficiale, în România trăiesc 665 000 de ţigani(rromi). Grupul etnic al romilor a cunoscut o evoluţie demografică ascendentă. Dacă la referendumul din 1966 erau 0,4% din populaţia ţării, în 1977 au ajuns la 1,1%, potrivit recensământului din 1992 reprezentau 1,8% din total, în 2002 au ajuns să fie 2,5%, iar în 2011 3,3%.
Alte comunităţi importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaţilor, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor şi armenilor.
Din cei 745 421 de germani câţi erau în România în 1930, în prezent au mai rămas aproximativ 60 000. De asemenea, în 1924, în Regatul României erau 796 056 de evrei, însă la recensământul din 2002 au fost număraţi 6 179.

Evoluţia natalităţii

Potrivit datelor prezente pe site-ul Fondului ONU pentru Populaţie în lume şi în Cartea Verde publicată de această organizaţie, evoluţia natalităţii în România este redată mai jos.
Rata brută a natalităţii până în 1966 a fost de 14,3‰. După 1967, când au fost interzise avorturile, natalitatea a crescut până la 27,4‰; În perioada 1986-1989 natalitatea avea valori de aproximativ 16‰. După 1989, natalitatea a scăzut la 10,4‰ în 2000 şi chiar sub 10‰ în 2002, după care s-a redresat uşor.
O altă involuţie rapidă: în timp ce în 1989 s-au născut 369.000 de copii, în 1990 numărul de nou-născuţi a fost de 314.000, în 1991 de 275.000, iar în 1992, 260.000, iar în 2012 de 198.770. În perioada 1985-1990 se năşteau în medie 360.000 copii pe an, iar în ultima decadă numărul oscilează în jurul a 220.000 pe an, spre exemplu, în anul 2004 s-au născut 216.300 copii, cu 3.800 mai mulţi decât în anul precedent.
În mai 2010, mortalitatea infantilă era de 9,2 la mie, în condiţiile în care în majoritatea statelor din UE aceasta era de sub 5 la 1.000.

Aglomerări urbane

La 1 ianuarie 2016, în mediul urban, în cele 320 de municipii şi oraşe, locuiau 12.546 de mii de persoane. Ponderea populaţiei urbane a fost de 56,41%, în scădere uşoară faţă de 1 ianuarie 2015 (56,44%).
Bucureşti este cel mai mare oraş şi, totodată, capitala României. Acesta deţine 16,8% din populaţia urbană şi 9,5% din populaţia ţării. La 1 ianuarie 2016, populaţia oraşului depăşea 2,1 milioane de locuitori, în timp ce zona metropolitană Bucureşti concentrează o populaţie de peste 3 milioane de locuitori. Pe viitor, sunt prevăzute planuri de extindere a graniţelor ariei metropolitane Bucureşti.
În România mai există încă şase oraşe care au o populaţie numeroasă (în jur de 300.000 de locuitori) şi care se înscriu în clasamentul celor mai populate oraşe din Uniunea Europeană. Acestea sunt: Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova şi Galaţi. Alte oraşe cu o populaţie ce depăşeşte 200.000 de locuitori sunt Braşov, Ploieşti, Oradea şi Brăila. De asemenea, există încă alte 13 oraşe care concentrează un număr mai mare de 100.000 de locuitori.

Emigraţia

Numărul românilor ori al persoanelor cu strămoşi născuţi în România care trăiesc în afara graniţelor ţării este de aproximativ 12 milioane.] Puţin timp după revoluţia din decembrie 1989, populaţia României a fost de peste 23 de milioane de locuitori. Însă, începând cu 1991, aceasta a intrat într-o tendinţă de scădere treptată, ajungând actualmente la circa 20 de milioane de locuitori. Acest fapt se datorează liberei circulaţii în statele din afara graniţelor României, dar şi ratei natalităţii destul de scăzute.
În iulie 2010, în statele membre UE se aflau aproximativ 2,5–2,7 milioane de imigranţi români. Cu 2,8 milioane de emigranţi luaţi în evidenţă de Banca Mondială la nivelul lui 2010, România se situează pe locul 18 în lume în privinţa emigraţiei.

Imigraţia în România

Aproximativ 45.000 de străini sunt prezenţi pe piaţa locală a forţei de muncă, dintre care circa 30.000 de muncitori.
Numărul imigrărilor în România rămâne redus (10.000 de persoane în 2008, cu 5% mai mult decât în anul precedent). Numărul total al permiselor de muncă eliberate străinilor a fost de 76.700 în 2008, cu 30% mai mult decât în 2007.

Abonează-te acum Online!
  1. ALEX al V-lea a spus: 14 februarie 2018, ora 21:15

    Dupa calculele statisticii, daca tendinta se mentine, in ce an in tara noastra vom ajunge la „ultimul mohican”…adica ultimul roman, bineinteles?

  2. IOANA a spus: 05 februarie 2018, ora 20:40

    D-REX……LASA SA VADA LUMEA ADEVARUL………

  3. mutu2 a spus: 05 februarie 2018, ora 11:23

    Cum se explică? Numărul populaţiei scade iar cel al parlamentatilor creşte

  4. D-REX a spus: 05 februarie 2018, ora 11:00

    NU MAI DATI STIRI NEGATIVE !

  5. IOANA a spus: 03 februarie 2018, ora 14:34

    OARE SI CU ASTA NE POTEM MANDRI ??????????????????????

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.