Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Larisa Matei, Macrina Mihai, Lidia Tămaş. Titlul emisiunii: Virozele iau cu asalt judeţui Satu Mare (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Ciprian Dan Costea, Ionuţ Oneţ, Ioan Leitner. Titlul emisiunii: De la politică la justiţie. (reluare) 02.30 Stand Up 03.45 Expoziţie de cai 04.10 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Formaţia Argus. 05.00 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiunii: Cum se manifestă furia la tineri. 05.40 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Gheorghe Ciocan. Titlul emisiunii: Insalaţii moderne de distribuţie borhot de fructe. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Elisabeta Princzinger. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Barta Zoltan. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Larisa Matei, Macrina Mihai, Lidia Tămaş. Titlul emisiunii: Virozele iau cu asalt judeţui Satu Mare (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Elisabeta Princzinger. 09.30 La psiholog,cu Ioana Vladimirescu. Titlul emisiunii: Relaţia mamă-fiică. 10.15 Religie, cu Eva Laczko , invitaţi: Laurenţiu Costin, Cristian Peteri. Titlul emisiunii: Postul mare: abnegaţie sau bucuria sufletului? 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Ciprian Dan Costea, Ionuţ Oneţ, Ioan Leitner. Titlul emisiunii: De la politică la justiţie. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Daniel Buda. Titlul emisiuni: Daniel Buda –rapor la 1.380 de zile . 14.40 Teleshopping 15.00 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitaţi: Ovidiu Pop, Marius Horsia, Marina Necşe. Titlul emisiunii: Organizaţii de tineret la CNME. 16.00 Sămătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Iulian Sălăgeanu .Titlul emisiunii: Tinerii şi locul de muncă. 17.00 Zone foclorice, cu Ioana Vladimirescu, invitat: . 18.00 Panoramic sportiv, cu Ionut Blăjan, invitaţi: Robert Magos, Armin Vida. Titlul emisiunii: Planurile şahului A.J de karate Satu Mare in anul 2018. 18.30 Audienţe în direct. 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar. 21.30 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Ioan Coroianu. 22.30 Iata omul 23.30 Ştiri

Politică europeană, politică românească

Scris de Dumitru Păcuraru, 28 iunie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

La început cu timiditate, apoi din ce în ce mai hotărât, politicienii români au început să-şi dea drumul criticând la greu situaţia din Marea Britanie. Mai cu seamă europarlamentarii români au început să spună lucruri deosebit de interesante despre politicienii străini, despre adevărata situaţie din Parlamentul European. Este acolo multă birocraţie, corupţie, dezinteres faţă de problemele reale. Clasa politică europeană s-a rupt de populaţie, trăieşte într-o lume a ei, cheltuind sume enorme, nu întotdeauna justificate.  Abia acum s-a înţeles mai profund că fondurile europene se cam distribuie în funcţie de cine strigă mai tare, cine are mai mult tupeu.

Din acest punct de vedere România este codaşă. Din suma alocată iniţial, am pierdut 20 de miliarde de euro pentru că nu am ştiut negocia. Polonia, spre exemplu, a pierdut doar patru miliarde şi se laudă cu acest lucru. În acelaşi timp, din sumele alocate nu am reuşit să accesăm decât un procent mic datorită birocraţiei impuse de funcţionărimea europeană tot cu intenţia de a diminua accesarea fondurilor.

BREXIT-ul a reuşit să arunce un val de pe faţa murdară a instituţiilor de la Bruxelles şi Strasbourg. S-a văzut în acelaşi timp că nici clasa politică din ţara cu cea mai veche tradiţie parlamentară nu este cu mult mai bună decât mult hulita noastră clasă politică. Şi ei fac greşeli, şi ei sunt corupţi, şi printre ei se află personaje politice populiste, care ridică demagogia la rang de politică naţională. Dar ceea ce îi deosebeşte de noi este că ei îşi pot permite luxul de a greşi. Pentru că după un derapaj, instituţiile lor au capacitatea de a redresa situaţia şi a reveni la normalitatea care le permite cetăţenilor să-şi ducă viaţa mai departe.

Ce vom învăţa noi din toată tărăşenia aceasta? Un studiu comparativ se impune. Dar cine să-l facă şi cui îi va folosi? Se vorbeşte în aceste zile despre un “proiect de ţară”. Preşedintele Iohannis are ambiţia să-l prezinte ca principal scop al mandatului său. PNL a prins ideea din zbor şi i se pare normal să meargă alături de preşedinte pentru realizarea lui. A vorbit cu ceva vreme în urmă şi preşedintele PSD Liviu Dragnea despre necesitatea elaborării unui “proiect de ţară“. Problema este că încă nu s-a scris nici o singură frază coerentă din acest proiect. Sunt doar nişte enumerări cu liniuţă în faţă, gen “accesarea fondurilor europene”, “stoparea corupţiei”, “construcţia de autostrăzi” şi alte expresii banalizate prin multa şi inutila lor folosinţă în scopuri propagandistice.

Adevărul crud este că nu avem un “proiect de ţară“. Şi mai trist este că nu se întrevede nicio speranţă că ar exista o personalitate vizionară capabilă să adune în jurul acestei idei toate forţele politice. De fapt ce se dezbate la noi în timp ce Europa este în căutarea propriului viitor? Marea întrebare care frământă marile partide este cu cine se va alia UNPR? Liberalii au depistat cheia succesului în fuziunea cu UNPR. La rândul său, PSD se agaţă de UNPR ca de ultima speranţă. Englezii, în ciuda votului foarte controversat, au avut o preocupare majoră  privind situaţia ţării lor. La noi, poporul este bun doar să voteze odată la patru ani după care rolul i se încheie. Electoratul nu mai are niciun cuvânt de spus, totul este lăsat la cheremul celor care spun că au câştigat alegerile. După ce îşi numără voturile, partidele îşi împart puterea. Şi cu asta se cam termină exerciţiul democratic.

Nu ne putem da seama pe moment dacă avem un avantaj sau un dezavantaj din faptul că alegerile parlamentare din toamnă cad în plină criză a Uniunii Europene. Probabil partidele se vor raporta la ultimele evenimente, şi mai ales  la locul şi rolul României în cadrul instituţiilor europene. Avem ocazia să demonstrăm că ne putem racorda la temele europene, fără complexe, conştienţi şi mândri că suntem a şaptea ţară ca mărime din Uniunea Europeană.

Abonează-te acum Online!