Program ITV: 00.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitaţi Ciprian Costea, Tiberiu Markos. Titlul emisiunii: Mediul de afaceri se luptă cu lipsa de predictibilitate (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Adrian Cozma, Vasile Fernea, Adelin Ghiarfaş. Titlul emisiunii: Iohannis a desemnat-o pe Viorica Dăncilă premier (reluare) 02.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Georgeta Pop. Titlul emisiunii: Schimbări preconizate la plata contribuţiei la sănătate 03.05 Iată omul, cu Gabriel Ghişan, invitat Maria Zamfirache 04.03 Documentar, Vasile Lucaciu 04.50 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia, invitat dr. Liana Strămb. Titlul emisiunii: Cauze energetice ale bolilor 05.43 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitat Marius Horşia. Titlul emisiunii: Migraţia popoarelor din zilele noastre 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Willy 08.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Ramona Farkaş. Titlul emisiunii: Uitaţi de majorarea salariilor, angajaţii de la mediu protestează (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 09.26 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu. Titlul emisiunii: Cum înţelegem plânsul? 10.08 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitaţi Mia Chereji, Liliana Mărcuş. Titlul emisiunii: Micii ecologişti de la şcoala Ion Creangă 10.43 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Georgeta Pop. Titlul emisiunii: Drepturile asiguraţilor pe timpul spitalizării 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Adrian Cozma, Vasile Fernea, Adelin Ghiarfaş. Titlul emisiunii: Iohannis a desemnat-o pe Viroica Dăncilă premier (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Rodica Maxi. Titlul emisiunii: Cânepa românească nu este drog 14.25 Teleshopping 14.40 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu. Titlul emisiunii: Romeo Nicoară raport la 7.670 de zile 15.45 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 16.48 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitaţi Florin Turcu, Horia Macarie. Titlul emisiunii: Planurile Asociaţiei Judeţene de Atletism Satu Mare 17.45 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Ioan Coroianu. Titlul emisiunii: Crime între cunoscuţi 18.35 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitaţi Ildiko Tivadar, Mihaela Mulg. Titlul emisiunii: Cum se poate obţine alocaţia pentru copil într-un alt stat membru UE? (reluare) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitat Csaba Csintalan. Titlul emisiunii: Şansele învăţământului de la sate 22.30 Sănătate, frumuseţe, stil, cu Ioana Vladimirescu, invtat Lia Marinela Avram 23.30 Ştiri

Politica Budapestei, politica Bucureştiului

Scris de Dumitru Păcuraru, 03 aprilie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Ungaria intră din nou în atenţia comunităţii europene printr-un chestionar care cuprinde întrebări oarecum incomode la politica UE faţă de fenomenul migraţiei.

Premierul Viktor Orban, considerat un lider autoritar, cu tendinţe de apropiere de Rusia, nu şi-a ascuns intenţia de a refuza cota de refugiaţi stabilită de UE. 

Prin atitudinea ostilă faţă de capitalul străin, faţă de multinaţionale, şi-a câştigat o faimă de “naţionalist” în plan extern, dar în acelaşi timp apreciat pentru fermitate, pentru “patriotismul” său  local exprimat fără rezerve. Românii îl dau drept exemplu în anumite privinţe, dar îl şi critică pentru “expediţiile” sale în Transilvania, mai cu seamă în timpul campaniilor electorale.

Viktor Orban nu s-a sfiit să se declare un susţinător al candidatului Donald Trump. Chiar se vorbea că dorea să organizeze o întâlnire Trump-Putin la Budapesta. Pe scurt, Ungaria este pregătită să stea la masă cu cei mari, eventual să şi participe la facerea jocurilor politice la cel mai înalt nivel.

Lansarea chestionarelor la nivel de ţară în apropierea datei activării Brexit-ului prilejuieşte o dezbatere pe tema intenţiei Ungariei de a ieşi din Uniunea Europeană, după precedentul Marii Britanii. Poate fi şi mult zgomot pentru nimic.

Sau pur şi simplu o presiune pusă pe Bruxelles. Lucrurile sunt la început, iar consecinţele nu pot fi atât de grave ca în cazul Brexit-ului. Totuşi, nu sunt de neglijat. Ungaria, prin premierul Viktor Orban, face o politică, dacă nu periculoasă, cel puţin îngrijorătoare în zonă.

România i-ar putea urma exemplul? Deja se simte o presiune a opiniei publice faţă de politica obedientă a Bucureştiului faţă de UE. Preşedintele Iohannis nu se face auzit la reuniunile europene ca o voce distinctă şi originală. 

PSD a avut o tentativă de a stopa sau de a controla multinaţionalele. Se poate spune că încercarea de a obliga marile supermarketuri de a vinde produse româneşti a eşuat. 

Multinaţionalele au fost în centrul unei dezbateri privind amestecul acestora în susţinerea protestelor de stradă. Prin programul său, PSD intenţiona să oprească exportul de capital, dar să pună firmele străine pe picior de egalitate cu cele autohtone.

În orice caz, şi în România există un curent anti-UE, dar nu se manifestă la nivel oficial. Nimeni nu îndrăzneşte să pună la îndoială birocraţia din structurile UE, modul în care sunt tratate ţările mici, ultimele intrate.

Budapesta îşi riscă imaginea, dar are curajul să spună lucrurilor pe nume, mai tranşant, mai aplicat pe realitate. Bucureştiul se învăluie într-un halou de tăcere, deşi nemulţumirea mocneşte pe toate palierele.

La un moment dat şi în România îşi va face apariţia un lider politic exponent al euroscepticismului. El nu va avea altă variantă mai directă decât urmarea unui model precum premierul Viktor Orban. Pasul de la “patriotism” la “naţionalism” este deseori foarte mic.

Depinde de modul în care sunt percepute în primul rând declaraţiile politice.  Acţiunile propriu-zise sunt mai greu de surprins, ele urmând o cale ocultă, greu de depistat.

Asociaţiile, partidele naţionaliste se nasc simetric, de o parte şi de alta. Dacă se admite că premierul Viktor Orban încurajează mişcările xenofobe, extremiste, în mod obligatoriu iau fiinţă mişcări similare de partea cealaltă, în cazul nostru în tabăra românismului.

Ne îndreptăm spre o astfel de perioadă? Întinde liderul de la Budapesta prea mult coarda? Se pregăteşte terenul unei mişcări naţionaliste în România? Sunt întrebări care îngrijorează din ce în ce mai mult nu doar mediul politic, ci şi cel social, cetăţenesc.

Abonează-te acum Online!