Asculta acest articolSuntem în următoarea situație: o parte a societății s-a erijat în poliție morală, iar alta declară că luptă împotriva statului paralel. Departajarea este făcută de către partidele politice. Pornind de la ideea că toate partidele sunt la fel, vizionăm zi de zi un film în care protagoniștii principali sunt personaje negative. Unui scriitor îi trebuie un talent ieșit din comun ca să scrie un roman în care toate personajele să fie negative.
Realitatea de azi este un roman în care nu există un erou salvator. Să-i enumerăm pe liderii partidelor: PSD, președinte Liviu Dragnea, PNL, președinte Ludovic Orban, ALDE, președinte Călin Popescu Tăriceanu, UDMR, președinte Kelemen Hunor, PMP, președinte Traian Băsescu, USR, președinte Dan Barna, contestat de Nicușor Dan.
Înalții slujitori ai statului: Klaus Iohannis, președintele Republicii, Viorica Dăncilă, prim ministru. Mai departe: președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea. Pe cine să mai trecem în rândul marilor demnitari?
Să amestecăm puterile în stat și să-l pomenim pe procurorul general, Augustin Lazăr. Să o amintim și pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi. Pe directorul SRI Eduard Hellvig. Pe cine să mai amintim de la vârful puterii? Pe personajele zilei, care fac agenda zilei, ministrul Justiției, Tudorel Toader, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu.
Desigur, mai sunt personaje importante. Cei care se erijează în poliția morală a societății, îi consideră pe ceilalți penali. La rândul lor, “penalii” îi consideră pe ceilalți susținătorii “statului paralel”. De ce să-i crezi pe unii în detrimentul celorlalți?
Cu ce sunt mai buni unii decât alții? Asta încearcă să o demonstreze formatorii de opinie, editorialiști, ziariști, realizatori tv și invitații lor, dar și cei ce ies în stradă pentru a-i contesta fie pe “penali”, fie pe susținătorii “statului paralel”.
Așa se prezintă situația în anul Centenarului.
În cei o sută de ani trecuți de la Unire nu pare să fi învățat mare lucru. Într-un articol din 1922, publicat în ziarul Satu Mare, se scria că oamenii au senzația că românii se înțelegeau mai bine cu ungurii decât cu regățenii. Trecuse momentul de glorie din decembrie 1918, erau pe cale să uite grozăviile războiului și realitatea venea peste oameni.
Suntem la 28 de ani de la revoluția din alt decembrie, al anului 1989. La 28 de ani de la sfârșitul primul război mondial, lumea mai trecuse peste un război mondial. Din acest punct de vedere noi, oamenii secolului 21, stăm mai bine. Dar au rămas același gen de probleme.
Ne înfruntăm între noi ca la război, doar că nu avem puști, grenade, tancuri și bombardiere. Este adevărat că ne înarmăm serios. Cumpărăm arme moderne de miliarde de euro, alocând anual 2% din PIB. Toate partidele, toți reprezentanții statului, au fost de acord în unanimitate că trebuie să cumpărăm arme moderne. Aceiași indivizi nu se pot înțelege asupra unor chestiuni minore.
Unde poate fi încadrată confruntarea directă dintre ministrul Justiției și procurorul șef DNA, transmisă în direct? :edința CSM oferă un material pentru ambele tabere. Pot fi găsite aici argumente pentru susținerea oricărei cauze.
Susținătorii șefei DNA vor găsi suficiente argumente pentru a se opune revocării, în vreme ce adepții PSD-ALDE, ascultând argumentele ministrului Toader, vor fi și mai convinși că Laura Codruța Kovesi trebuie revocată din funcție. Indiferent care tabără va avea câștig de cauză, ce câștigă cetățeanul de rând? “Poliția morală”, acționând discreționar, este la fel de nocivă ca “statul paralel”.
