Image 1
Image 2
Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

După decizia de achitare a președintelui Ludovic Orban, acuzat de corupție, dar găsit nevinovat, PNL intră, sau ar trebui să intre, într-o nouă fază. Cu puteri sporite, eliberat psihic, scăpând de suspiciunea de a se număra printre politicienii corupți, liderul PNL poate gândi pentru partid o nouă strategie.

După alegerile prezidențiale din 2014 PNL s-a identificat cu programul președintelui Klaus Iohannis.

De asemenea, fără să facă parte din guvernul Dacian Cioloș, a susținut necondiționat respectivul guvern, ajungând să se identifice cu nerealizările lui. A preluat, într-o măsură prea mare și nefiltrat, teme, mai precis slogane, șabloane, clișee, din retorica lui Traian Băsescu.

Toate acestea, la care se poate adăuga insuficienta sudare a celor două partide care au fuzionat, au condus la obținerea unor rezultate nesatisfăcătoare pentru alegerile parlamentare din 2016.

Au existat și alte cauze, obiective. Apariția Uniunii Salvați Bucureștiul, USB, concomitent cu scoaterea lui Ludovic Orban din cursa pentru Primăria Generală  a capitalei, dar și din cauza dosarului DNA, au condus la eșecul PNL la alegerile locale din iunie 2016.

La parlamentarele din toamnă eșecul a devenit și mai evident. Aceeași formațiune, redenumită USR, și-a luat partea din electoratul de dreapta, astfel PNL a obținut doar 20%. Cu o pondere parlamentară atât de mică este greu să porți povara principalului partid de opoziție.. Mai mult, pe parcursul perioadei scurse de la alegeri, PNL nu a reușit să pună bazele unei opoziții unite. A trecut prin crize interne. Scoaterea lui Vasile Blaga pe linie moartă, datorată tot unui dosar penal, slaba prestație a liderilor pasageri, mai precis a “liderițelor” Alina Gorghiu și Raluca Turcan, au făcut din PNL un partid parlamentar aproape pasiv.

Nesemnificativă a fost și prezentarea unei contra-oferte, a unui program alternativ de guvernare. PSD nu a simțit că are un opozant politic decât în măsura în care PNL a participat la protestele de stradă.

Captiv al unei retorici redundante – “statul de drept”, “independența Justiției”, “lupta anticorupție” – PNL este obligat să facă un pas înainte. Partidul trebuie să intre în terenul economic minat de măsurile anti-reformiste ale PSD-ALDE.

Din păcate, din materia cenușie a partidului nu ies idei care să impresioneze, să cucerească populația și mai ales mediul de afaceri. Mai mult, când un liberal, senatorul Daniel Zamfir, vine cu propuneri impresionante prin amploare, absolut necesare și benefice, din motive obscure Ludovic Orban se opune.

Senatorul liberal Zamfir este printre puținii parlamentari care au șansa de a-și pune numele pe o lege. Este vorba despre stoparea abuzurilor băncilor asupra cetățenilor, despre nivelul  foarte scăzut sau lipsa totală a redevențelor plătite de coloșii economici care exploatează bogățiile naturale ale României. La mijloc este vorba despre sume colosale. Lezează senatorul interese la nivel mondial? Desigur. Iar PNL, mai exact grupul care conduce partidul, se dovedește slab, fricos, obedient. Este doar un exemplu.

Ieșit de sub emoția condamnării, scăpat de sub amenințarea tăișului sabiei lui Damocles, în ce direcție va duce Orban partidul pe care îl conduce, din câte se vede, cu o mână fermă în interior, dar cu o mână moale în exterior?

Patru alegeri, zece buletine de vot

S-a intrat în mult disputatul an electoral 2024. Patru rânduri de alegeri în România. În alte aproximativ 70 de țări vor fi alegeri tot anul acesta.