Asculta acest articol
În ultimii tot mai mulţi proprietari de terenuri agricole din România s-au orientat spre a planta diverse specii de arbuşti fructiferi. Tendinţa se resimte şi la noi în judeţ. Merită menţionat interesul faţă de murul fără ţepi, zmeur, afin, cătină, coacăză neagră, mai nou goji. Se pare că următorul fruct care este tot mai căutat pe piaţă este kaki. Acesta provine din japonia şi are un conţinut de vitamina C de aproape 15 ori mai mare decât lămâia. Ca formă fructul de kaki seamănă cu roşia, culoarea variază între galben şi portocaliu roşiatic. Unele substanţe conţinute de acest fruct au proprietăţi antioxidante. Plantaţia de kaki aduce venituri de 15-30 mii de euro la hectar, după intrarea pe rod.
Plantaţia de kaki poate include până la 1.000 de pomişori la hectar. Pe măsură ce plantaţia înaintează în vârstă este obligatorie reducerea numărului arborilor până la 200 – 300. Cultura de kaki este una foarte rezistentă la dăunători şi se adaptează uşor la condiţiile climatice noi. Pomii înfrunzesc foarte devreme primăvara, dar nu înfloresc decât atunci când au frunzişul format. În aceste condiţii florile sunt mereu ferite de valul de îngheţuri ale primăverii. Plantaţia se poate înfiinţa inclusiv în vecinătatea malurilor apelor, chiar fiind recomandată în zonele cu risc de inundaţii. Rădăcinile arborilor fixează foarte bine solul.
Unii cultivatori de kaki spun că fructificarea apare în anul 3-4 de plantare, alţii vorbesc de anul 5 sau chiar 6. Recolta anuală poate varia de la 22-40 de kg/arbore tânăr până la 150-220 de kilograme la arborii maturi. Cultivatorii din Brazilia susţin că obţin 15 tone/ha.
Fructele de kaki se găsesc în supermarketuri la preţuri cuprinse între 2-5 lei, iar kilogramul en gros se vinde cu cu 1-2 euro. Având în vedere că se pot obţine producţii de 15 tone/ha, se poate calcula un câştig de 15-30.000 de euro/an din momentul în care plantaţia intră pe rod. Costurile lucrărilor de întreţinere sunt minime, comparativ cu încasările.
Fii primul care comentează