Image 1
Image 2

Pianistul rus Alexei Nabiulin oferă recitaluri la Carei, Tășnad și Satu Mare

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Luna noiembrie 2019 începe la Filarmonica sătmăreană sub semnul pianului. La două săptămâni după ce a cântat cu orchestra Fantezia de concert de Ceaikovski, Alexei Nabiulin revine cu un recital solo cuprinzând fantezii de Mozart şi sonatele op. 27 de Beethoven. Programul va fi prezentat în 5 noiembrie la Carei, în 6 noiembrie la Tăşnad şi în 7 noiembrie la Satu Mare.

Recitalul lui Nabiulin începe cu Mozart – Fantezia în re minor KV 397, Fantezia în do minor KV 396, Fantezia în do minor KV 475. Urmează din creația lui Beethoven Sonata în Mi bemol major op. 27 nr. 1 și Sonata în do diez minor op. 27 nr. 2, aceasta din urmă supranumită ”a lunii”.

Născut în 1978 în Siberia, Alexei Nabiulin este cunoscut publicului larg ca un interpret profund, abordând diferite direcţii ale repertoriului pianistic, cu un simţ impecabil al stilului şi epocii. A început să studieze muzica împreună cu mama sa de la vârsta de 5 ani. A susţinut primul concert solistic la 9 ani. După absolvirea cu brio a şcolii, a intrat la conservatorul din Moscova unde a studiat cu prof. universitar M. Voskresenski. A participat la numeroase concursuri naţionale şi internaţionale printre care amintim pe cel de la Moscova – Concursul Internaţional de Tineret P.I. Ceaikovski, manifestând un nivel excepţional de măiestrie. Începând cu anul 2012, Alexei Nabiulin îmbină cariera solistică cu cea de profesor universitar, în cadrul Conservatorului din Moscova.

Recitalul de la Carei are loc la Castelul Karolyi marți de la ora 18, cel de la Tășnad miercuri în Sala Caritas de la ora 18, iar cel de la Satu Mare joi în Sala Filarmonicii de la ora 18.30. Pentru recitalul de la Satu Mare este valabil abonamentul cu numărul 12.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

RENAȘTEREA ITALIANA

Rolul Femeilor și Revoluția Culturală în Renaștere

În cadrul claselor de elită din Renașterea italiană, femeile beneficiau de mai multe oportunități de a atinge un nivel relativ egal cu bărbații, cel puțin în plan intelectual. Un exemplu notabil în acest sens este Lucrezia Borgia, poate cea mai faimoasă femeie a epocii datorită reflectării în presa contemporană.