Asculta acest articol
Joi, 12 decembrie, Centrul Multicultural Poesis din Satu Mare a găzduit o întâlnire inedită, în premieră la noi în judeţ – Gala presei sătmărene. În calitate de invitaţi au participat gazetari din presa scrisă, audio-video, presa online, scriitori, dar şi lucrători din televiziune.
Subiectul principal al acestei întâlniri l-a reprezentat analiza, evoluţia presei postdecembriste, plusuri şi minusuri. De pe agenda întâlnirii n-a lipsit nici întrebarea: Presa tipărită, încotro?
Întâlnirea a fost deschisă de către Dumitru Păcuraru, directorul Trustului de presă Informația Zilei, iniţiatorul reuniunii informale, alături de Asociaţia Ziariştilor, Artiştilor, Scriitorilor din Satu Mare. După un salut adresat participanţilor, acesta a dat cuvântul omului de cultură, interpretului, rapsodului Maramureşului – Grigore Leşe, cel care a interpretat un colind mai vechi din zona sa de provenienţă, după care a invitat asistenţa să fredoneze alături de el.
Scurt istoric al presei sătmărene din anii 90
Prezentarea unor informaţii mai mult sau mai puţin cunoscute despre evoluţia presei sătmărene în anii 90 a început cu alocuţiuni ale lui Dumitru Păcuraru, cele ale lui Radu Ulmeanu, la rândul său editor de presă, directorul publicaţiei de cultură Acolada, dar şi iniţiatorul altor publicaţii cu existenţă efemeră, respectiv a presei audio-video.
Colegele noastre Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia au prezentat apoi câteva declaraţii ale unor somităţi ale vremii precum: Corneliu Coposu, Ioan Raţiu, Neculai Constantin Munteanu – Europa Liberă, Ion Bledea, Petre Negreanu – şeful de atunci al SRI, Ioan Sanfira – primarul Sătmarului ş.a. la apariţia numărului 100 al periodicului Solstiţiu.
S-a subliniat faptul că anii 90 au fost deosebit de grei, dar în egală măsură au fost frumoşi pentru presă. Se renunţase la cenzură, deși au fost interzise apariţiile unor publicaţii.
După ce s-a făcut o succintă analiză comparativă, între presa interbelică, cea ulterioară şi cea postdecembristă, s-a concluzionat că nu s-au produs mutaţii fundamentale. Dacă spre exemplu în perioada interbelică crimele, violurile sau alte fapte antisociale ţineau capetele de afiş, iată că şi ulterior, acest gen de ştiri au rămas de interes pentru publicul cititor.
Presa liberă sătmăreană s-a născut în Tipografia Satu Mare din acele vremuri tulburi, atunci când anumite persoane din fostul activ de partid şi de stat al regimului totalitar s-au opus la existenţa libertăţii presei. Au fost necesare unele tertipuri pentru a scăpa de cenzură.
După evenimentele din decembrie 1989, fostele oficioase ale Partidului Comunist Român – Cronica Sătmăreană, devenită Cronica Sătmăreană liberă, dar şi Szatmari Hirlap, cotidianul de limbă maghiară, au devenit independente. La anume distanţă, în peisajul presei sătmărene a apărut cotidianul Informaţia Zilei, ziar independent.
Degradarea presei s-a remarcat în mod evident după anul 2000, atunci când, unele organisme de presă au fost cumpărate, fapt ce a condus la aservirea politică a diverselor publicaţii.
Despre presa interbelică, dar şi despre cea care a urmat au vorbit Veres Istvan, Alexandru Zotta, Viorel Câmpean şi Felician Pop. S-a subliniat faptul că începuturile secolului XX au fost dominate şi la Satu Mare de existenţa a 6-7 ziare, unele cotidiene, iar altele periodice. Unele dintre ziare aveau un coordonator, de regulă patronul, dar şi o serie de colaboratori externi. Cel mai bine cotat ziar al vremii era Satu Mare, cel care avea atât informaţie, cât şi publicitate. S-a vorbit inclusiv despre necesitatea existenţei la nivel judeţean a unei publicaţii de informaţie pentru cetăţeni, tipărite prin grija Consiliului Judeţean Satu Mare. Publicaţia să conţină informaţii atât din domeniul legislativ, cât şi prezentarea unor hotărâri ale Consiliului Judeţean, cu impact major asupra populaţiei.
La această propunere, Pataki Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, a dat un răspuns tranşant – şi fără această publicaţie periodică, instituţia este “mâncătoare de hârtie”, pădurile ar trebui protejate, iar materialele printate pe hârtie ar trebui să aibă valoare. Presa clasică trebuie să contrabalanseze goana presei online după informaţia imediată, transmisă rapid. Desigur, presa scrisă, mai precis cea tipărită, poate avea viitor în condiţiile în care copiii de acum vor vedea în familie lecturarea ziarelor, citirea unor cărţi. Deprinderea o să se formeze, iar viitorii adulţi vor fi cititori de presă tipărită şi de cărţi.
Despre plusurile şi minusurile presei tipărite şi online au mai vorbit Alexandru Zotta, Carol C. Koka, Rareş Jucan şi Felician Pop.
Concluzia este că presa trebuie să informeze corect cititorii, să le ofere informaţiile pe care aceştia le aşteaptă, să fie credibilă şi aproape de cititor. Nu este exclus ca în viitor să câştige teren presa online, dar sunt şanse să rămână şi presa tipărită.
Despre creşterea interesului telespectatorilor faţă de emisiunile postului de televiziune Informaţia TV a vorbit Eugenia Sabou, în vreme ce Victor Constantinovici a rememorat câteva amitiri din începuturile sale jurnalistice.
Participanţi la colocviu
Printre participanţii la această întâlnire prilejuită de aniversarea a 30 de ani de presă liberă la Satu Mare îi menţionăm pe: Mihai Sas, Romeo Nicoară, Gheorghe Cormoş, Georgeta Govor, Adriana Zaharia, Vasile Andreica, Loredana Ştirbu, Daniela Ciută, Mihai Sălceanu, Ionuţ Blăjean, Elek Gyorgy, Stela Cădar, Eva Laczko, Adriana Mureşan, Daniela Ciută, Mihaela Ghiţă, Lorena Găvruş, Mirela Filimon, Cristina Bursuc, Eugenia Sabou, Marta Cordea, Daniela Bălu, Ioan Andreica, Radu David, Gheorghe Şanta, Voicu Şichet, Robert Laszlo, Lacrima Istrăuan, Adrian Lupescu, Ciprian Fabian, Viorel Câmpean, Ioan Viman, Muzsnai Arpad, Petrică Mureşan, Adrian Albu, Gheorghe Stan, Carmen Dobra, Emil Șuhani, Ioan Nistor ş.a.
Citște și:
Sfântul Francisc de Sales (1567-1622) – Episcop şi învăţător al Bisericii, patronul ziariştilor
Ilie Sălceanu a fost comemorat la Poesis, la un an de la trecerea în nefiinţă
Fii primul care comentează