Image 1
Image 2

Peste 300 de mistreţi sănătoşi au fost împuşcaţi în judeţ, iar 50 îngropaţi

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Analizele de laborator n-au evidenţiat prezenţa virusului pestei porcine africane la niciun mistreţ împuşcat pe fondurile de vânătoare din judeţul Satu Mare
Analizele de laborator n-au evidenţiat prezenţa virusului pestei porcine africane la niciun mistreţ împuşcat pe fondurile de vânătoare din judeţul Satu Mare

Îngroparea unui mistreţ costă peste 1.000 de lei, iar sumele trebuie acoperite de asociaţiile de vânătoare

Controversele referitoare la pesta porcină africană – PPA, în mediul silvatic, mai precis la mistreţi, continuă. În vreme ce reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor – ANSVSA susţin că vectorul principal de transmitere a virusului pestei porcine africane ar fi mistreţul, la care este adăugat şi

omul care intră în contact cu animale bolnave, vânătorii, dar mai ales rezultatele de laborator în cazul a aproximativ 300 de porci sălbatici împuşcaţi de pe fondurile de vânătoare din judeţ, infirmă supoziţiile veterinarilor.

Potrivit unor surse din cadrul Laboratorului din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor – DSVSA Satu Mare, de la deschiderea sezonului de vânătoare au fost împuşcaţi peste 300 de mistreţi de pe fondurile de vânătoare din judeţ. Excluzând primele 10-15 exemplare găsite moarte în general sau chiar împuşcate, la care s-a evidenţiat prezenţa virusului ucigaş, la ceilalţi mistreţi, aşa cum anticipam, aproximativ 300, analizele de laborator au fost negative.

Până şi aproximativ 50 de mistreţi împuşcaţi pe fondurile de vânătoare aflate în zona de supraveghere au fost catalogaţi ca fiind sănătoşi. Un asemenea verdict s-a dat în urma rezultatelor analizelor făcute la laboratorul menţionat mai sus. Cu toate acestea, cei aproximativ 50 de mistreţi au fost incineraţi sau îngropaţi, pe cheltuiala asociaţiilor de vânătoare. Nu există certitudinea că acele sume deloc de neglijat vor putea fi recuperate.

Doar câteva fonduri de vânătoare din judeţ sunt afectate de virusul pestei porcine africane

Aşa cum am mai scris şi cu alte ocazii, doar pe câteva fonduri de vânătoare din judeţ precum Pădurea Noroieni, Unimăt şi două fonduri gestionate de Asociaţia Valea Bercului – Supur şi Cehal a fost confirmată iniţial prezenţa virusului pestei porcine africane.

Ca urmare a acestei situaţii nedorite, mistreţii împuşcaţi pe acele fonduri de vânătoare se incinerează sau îngroapă obligatoriu, chiar dacă analizele de laborator sunt negative. Consecinţele economice ale unui asemenea demers sunt dezastruoase mai ales pentru Asociaţia Valea Bercului, care ar urma să ucidă aproximativ 600 de mistreţi de pe fondurile contaminate, apoi să-i îngroape.

Cotă record la mistreţ pentru sezonul de vânătoare 2018/2019

Încă prin luna aprilie a anului curent scriam despre planul de recoltă aprobat pentru principalele specii sălbatice de interes vânătoresc pentru vânătorii din judeţ reuniţi în asociaţii. Printre aceste specii, în mod firesc, se numără şi mistreţul, suficient de bine reprezentat pe numeroase fonduri de vânătoare.

Potrivit evaluărilor care au stat la baza propunerii cotei de recoltă pentru sezonul 2018/2019, pe fondurile de vânătoare din judeţ la momentul respectiv ar fi existat peste 2.500 de mistreţi. În acest condiţii, având în vedere puterea deosebit de mare de regenerare a efectivelor speciei, planul de recoltă pentru asociaţiile de vânătoare din judeţ a fost de aproximativ 1.200 de exemplare.

În dorinţa de a limita răspândirea în mediul silvatic şi nu numai a virusului pestei porcine africane, Ministerul Mediului a stabilit o cotă suplimentară la mistreţ pentru fiecare judeţ. Judeţul Satu Mare a primit o cotă suplimentară de aproximativ 800 de exemplare, cu nominalizare pe fiecare fond de vânătoare.

Aşa se face că pentru sezonul de vânătoare aflat în discuţie asociaţiile de vânătoare din judeţ au o cotă de peste 2.000 de exemplare, fiind impuse o serie de măsuri restrictive pentru fondurile pe care s-au confirmat animale bolnave, dar şi pentru cele aflate în imediata vecinătate, în zona de supraveghere.

Vânătorii au purces la uciderea mistreţilor, numai că nu au avut şi nu au nici în acest momente informaţii suficiente şi clare cu privire la posibilităţile de recuperare a cheltuielilor înregistrate cu îngroparea mistreţilor sau cum se vor recupera sumele pierdute ca urmare a imposibilităţii valorificării porcilor sănătoşi din zonele de restricţie şi/sau supraveghere. Toate acestea sunt nişte necunoscute, dar obligaţia de a împuşca mistreţii se menţine, inclusiv obligativitatea incinerării sau îngropării.

Cheltuieli uriaşe care nu pot fi recuperate

Aşa cum anticipam în cele de mai sus, `n cea mai afectată zonă, ondurile de vânătoare vizate sunt Supur şi Cehal, administrate de Asociaţia Valea Bercului, la care se adaugă fondul de vânătoare Unimăt, administrat de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi – AJVPS Satu Mare, respectiv fondul din Pădurea Noroieni, administrat de Direcţia Silvică Satu Mare.

Având în vedere faptul că cei mai afectaţi sunt membri vânători din Asociaţia Valea Bercului, am vorbit cu inginerul Balogh Sandor, preşedintele asociaţiei. Acesta ne-a spus că este o nebuloasă în ceea ce priveşte împuşcarea mistreţilor de pe fondurile de vânătoare afectate de PPA, modalitatea de recuperare a costurilor privind incinerarea sau îngroparea porcilor împuşcaţi, indiferent dacă sunt sănătoşi sau cu PPA, cum vor fi recuperate pagubele ca urmare a imposibilităţii valorificării vânatului sănătos.

Interlocutorul nostru susţine că a împuşca aproape 600 de mistreţi de pe fondurile afectate de PPA, fără a avea informaţii clare privind recuperarea pierderilor, este ceva de neimaginat. Dacă spre exemplu pentru un mistreţ mascul împuşcat din care se prezintă probe pentru analizele de laborator se plăteşte suma de 65 de lei, nu se acoperă nici măcar deplasarea cu autoturismul sau alt mijloc de transport pentru predarea probei.

Unde se mai pune faptul că în cazul unor trofee deosebite, fiind vorba despre masculi numai buni de împuşcat, nu se poate recupera suma prestabilită pentru vânător, deloc de neglijat, fiind vorba despre zona infectată.

Nici suma de 200 de lei stabilită pentru o scroafă împuşcată, din care se prelevează probe pentru analize, nu poate fi considerată despăgubire. Preţul unui asemenea animal este considerabil mai mare.
Ca şi cum aceste cheltuieli n-ar fi o povară suficientă pe umerii asociaţiilor, apar şi cheltuielile ocazionate de închirierea buldoexcavatorului indispensabil la săparea gropii.

Ora de utilaj este evaluată la 200 de lei, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată – TVA. Taxarea utilajului se face din momentul ieşirii din garaj şi până la întoarcere, ceea ce înseamnă că în cazul unei gropi opera\iunea dureaz[ aproximativ 4 ore, echivalent în bani peste 1.000 de lei. Şi câte asemenea gropi vor fi săpate pentru 600 de mistreţi?

Cum Asociaţia Valea Bercului are cotă de 596 de mistreţi de pe fondurile afectate de pesta porcină africană, asta ar însemna aproape 100 de mistreţi împuşcaţi lunar, până la primăvară. Sunt lesne de intuit costurile pe care ar trebui să le suporte asociaţia.

Nerecuperarea acestor cheltuieli şi imposibilitatea de a valorifica vânatul din cota de recoltă aprobată iniţial duce asociaţia la faliment. Nu va avea bani de a-şi plăti angajaţii, cei care sunt angrenaţi în a monitoriza evoluţia PPA şi a căuta eventuale cadavre pe fondurile de vânătoare gospodărite.

AJVPS este într-o situaţie net favorizată

Inginerul Daniel Dragoş, directorul AJVPS Satu Mare, ne-a spus că asociaţia pe care o conduce are în administrare peste 20 de fonduri de vânătoare, din care, până în acest moment, virusul pestei porcine africane a fost confirmat doar pe un fond – Unimăt. De pe acest fond ar urma să se împuşte 30 de mistreţi, care la momentul potrivit să fie incineraţi sau îngropaţi.

Cota totală de recoltă la mistreţ a acestei asociaţii este de aproximativ 600 de exemplare, din care, aşa cum am menţionat, doar 5% fac obiectul neutralizării. În aceste condiţii pierderile de ordin economic nu sunt foarte, foarte mari, dar dezechilibrează bugetul de venituri şi cheltuieli.

Interlocutorul nostru a subliniat faptul că s-a dat liber la vânătoarea la goană a mistreţilor pe fondurile neafectate de PPA. Cu ocazia ieşirilor în teren, indiferent că ar fi vorba despre vânătoare sau controale planificate, n-au fost găsite hoituri de mistreţi.

Din surse ale DSVSA Satu Mare, am aflat că din cele peste 300 de probe de mistreţ prelevate de la animalele împuşcate de pe toate fondurile de vânătoare din judeţ nu s-a găsit niciuna pozitivă. Situaţia pare îmbucurătoare, fără a putea anticipa ce ar putea aduce ziua de mâine. Chiar se poate afirma că, până în acest moment, situaţia PPA este sub control la nivelul mediului silvatic.

3 comentarii

  1. La Congresul PSD:
    Infractor condamnat in 2 dosare penale: stimati delegati, vreti sa mergem impreuna in continuare?
    Gloata inapoiata si inculta: daaaa, vrem!
    Infractor condamnat in 2 dosare penale: vreti ca eu sa fiu conducatorul vostru si pe viitor?
    Gloata inapoiata si inculta: daaaa, vrem!
    Infractor condamnat in 2 dosare penale: ma veti vota pe mine chiar daca ajung in puscarie?
    Gloata inapoiata si inculta: daaaa, te vom vota!
    Infractor condamnat in 2 dosare penale: multumesc, mergem inainte pe noi culmi de progres si civilizatie!
    Gloata inapoiata si inculta: uraaa! uraaa! uraaa! Traiasca puscaria!

Lasă un răspuns