21.09.2018 00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Claudiu Ţinca, Florin Fodoruţ, Dan Şuta, Florin Orăşteanu. Titlul emisiunii: ”Uniţi pentru Satu Mare” cea mai puternică asociaţie civică(reluare) 01.40 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Mihai Pătraşcu. 02.50 Cultură 03.15 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni:Profilul criminalului. 04.10 Cultură 05.20 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu, invitat: Liviu Rotaru. Titlul emisiuni: Liviu Rotaru – raport la 2440 de zile. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct cu Laczko Eva, invitat: Felicia Hrihorişan. Titlul emisiuni: Cutezătorii Munţilor pregătesc prima lor Liră.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă. 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitat: Istvanfi Szilard. Titlul emisiunii: Sfânta Liturghie. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Claudiu Ţinca, Florin Fodoruţ, Dan Şuta, Florin Orăşteanu. Titlul emisiunii: ”Uniţi pentru Satu Mare” cea mai puternică asociaţie civică(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Liviu Rotaru. Titlul emisiuni: Liviu Rotaru – raport la 2440 de zile. 14.20 Teleshopping 14.40 Cultură, Digania – O tradiţie reînviată 15.10 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Mihai Pătraşcu. 16.25 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni:Profilul criminalului. 17.30 Cultură 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitat: Viorel Plosca. Titlul emisiunii: Viitorul boxului sătmărean sună bine.

Perspectivele alegerilor prezidenţiale

Scris de Dumitru Păcuraru, 14 iulie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Trăim într-un paradox: am avut cea mai eficientă structură de luptă anti-corupţie, dar suntem în acelaşi timp şi cea mai coruptă ţară din UE. Dintr-un paradox se poate ieşi eliminând un element al ecuaţiei. Prin urmare ori DNA nu a fost cea mai eficientă instituţie anti-corupţie, ori nu suntem cea mai coruptă ţară din UE.

Nu se poate să deţii două performanţe contrarii, două locuri întâi care se bat cap în cap. Trebuie să alegi.

Ori trebuie să analizezi la rece, obiectiv, şi să elimini ce este de eliminat, ori eşti obligat să accepţi ambele variante şi atunci rămâi crucificat între două necunoscute. Este nevoie de această analiză pentru că s-a ajuns într-un punct mort.

O parte a societăţii, împreună cu câteva formaţiuni politice, este încredinţată că DNA sub conducerea doamnei Laura Codruţa Kovesi a ajuns la o performanţă demnă de tot respectul, inclusiv la nivel internaţional, şi pe bună dreptate deplâng revocarea din funcţie a şefei DNA.

O altă parte a societăţii, împărtăşind opinia unor partide, consideră că DNA, condusă cu o mână de fier de doamna Kovesi, a fost un instrument politic prin care un grup restrâns îşi elimina adversarii politici.

Acestea sunt cele două direcţii majore între care s-a derulat viaţa politică din România ultimilor ani. Desigur, în ecuaţie trebuie introdusă şi o altă instituţie, SRI, care, speculând legea, a realizat o serie de protocoale secrete cu instituţiile din sistemul juridic.

Fenomenului trebuie să-i acorzi toată atenţia pentru că de aproape doi ani acesta este singurul subiect dezbătut de toate partidele politice, de întreaga societate, de mass media internă şi internaţională. Despre România nu se mai discută în alt context decât în cel al corupţiei şi anti-corupţiei. Ca să deţii locul întâi la corupţie trebuie să ai cel mai corupt partid, condus de cel mai corupt politician, iar pe de altă parte  să existe cel mai curat partid din care fac parte cei mai incoruptibili cetăţeni, având în frunte cei mai vajnici luptători anti-corupţie. Avem aşa ceva? Avem un PSD, condus de un condamnat, iar de cealaltă parte avem un DNA, susţinut de USR şi parţial de PNL, avându-i în frunte pe preşedintele Klaus Iohannis şi, cu valoare de simbol, pe Laura Codruţa Kovesi.

Cum ultima a fost înlăturată din funcţie, se pune întrebarea cine rămâne liderul luptei anti-corupţie. Evident, prin funcţie şi program, Klaus Iohannis. Dar nici nu s-a uscat bine cerneala de pe decretul de revocare din funcţie că USR i-a şi propus Laurei Codruţa Kovesi să fie candidatul său la funcţia supremă în stat.

Aici ne aflăm. S-a creat o fisură în frontul anti-corupţie. Pe panoul de onoare nu pot fi afişate două portrete decât în cazul în care cei doi fac o echipă, sunt un cuplu. Or devenind contracandidaţi, şi armata, adică electoratul, se desparte în două tabere contrare. Există suficientă masă electorală pentru a îndestula doi candidaţi care călăresc acelaşi cal al luptei anti-corupţie? Pentru turul întâi evident că nu există suficient electorat care să propulseze pe unul dintre ei în turul final al alegerilor prezidenţiale. Nu l-am luat în calcul pe al treilea posibil candidat prezidenţial, Dacian Cioloş, nici pe candidatul PMP.

România nu se află la prima experienţă de acest fel. La alegerile din 2000 dreapta a avut doi candidaţi redutabili, Mugur Isărescu şi Theodor Stolojan. Au pierdut amândoi. Astfel finala a fost disputată de Ion Iliescu şi Corneliu Vadim Tudor. Se profilează aceeaşi situaţie.

Pentru a preîntâmpina această situaţie unul trebuie să cedeze. Şansa realegerii preşedintelui Iohannis  constă în revenirea electoratului USR la sentimente mai bune, sau renunţarea la a mai candida a actualului preşedinte.

În această situaţie teoretică, disputa rămâne între Dacian Cioloş şi Laura Kovesi. Care dintre ei va renunţa în favoarea celuilalt? Foarte probabil ultima. Pentru că încă nu şi-a exprimat fără dubii intenţia de a intra în viaţa politică.

Abonează-te acum Online!