Image 1
Image 2
Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Bazându-și regimul pe colaborarea strânsă dintre procurori și agenți secreți, Traian Băsescu vorbea la sfârșitul mandatului despre “statul mafiot”. Pe parcursul întregului regim s-au dat lupte grele în numele “independenței Justiției” și pentru independența Justiției. S-a pus semnul egal între statul de drept și lupta anticorupție, aceste concepte identificându-se cu DNA.

Ani de zile instituție-fanion, bucurându-se de o încredere comparabilă cu Biserica și Armata, DNA a avut un succes răsunător și în exterior.

Bunele intenții au început să-i fie puse la îndoială după alegerile parlamentare din 2016. Pe măsură ce PSD-ALDE puneau la îndoială eficiența instituției partidele de opoziție, președintele, protestatarii, și-au făcut un crez din susținerea acestei instituții, ridicând-o la rangul de simbol al luptei anticorupție, ca etalon al statului de drept.

Opunându-se la orice schimbare, logic este să se considere retrograde exact forțele care susțin instituțiile de forță. “Anti-corupția” a ajuns un fel de religie de care nu se poate atinge nimeni. Dar apar adevărate chipuri ale unor idoli. Procurorul Portocală, făcând parte din elita DNA a fost exclus din magistratură. Apar tot mai  multe cazuri de procurori, ofițeri implicați în scandaluri dintre cele mai jenante, cum ar fi prostituția, pedofilia, protecția oferită de cei ce trebuiau să aplice legea celor care încalcă legea.

Loviturile nu vin din partea celor care ar avea tot interesul să slăbească forța unei instituții care are drept unic obiect de activitate lupta împotriva corupției. DNA primește lovituri din interior. Crește numărul dosarelor care au făcut nu doar vâlvă la demararea cercetărilor, dar au contribuit la creșterea prestigiului și gloriei instituției. Ultimul caz, al celor șapte miniștri din dosarul Microsoft, este cea mai grea lovitură. Nu doar că nu au fost condamnați pentru delapidarea unei sume de 67 de milioane de euro, avansată de procurorii DNA, dar faptele au fost prescrise, depășind cinci ani de la deschiderea dosarelor. Asta depășește orice închipuire. Strigătul de luptă din stradă “DNA/ Să vină să vă ia” rămâne fără obiect. Sau vine, îi ia și le dă drumul din lipsă de probe? Sau pentru că faptele se prescriu?

Este un moment de răscruce pentru Justiția din România, ca și pentru partidele care și-au inclus în platformă lupta împotriva corupției și apărarea statului de drept, prin prisma instituției-fanion. Printr-un moment nu neapărat dificil, dar îngrijorător, trece și președintele Klaus Iohannis. După defecțiunile din ultima perioadă lupta anti-corupție va trebui regândită. Soluția cea mai la îndemână este depolitizarea ei. În sensul că partidele nu ar mai trebui să-și facă un titlu de glorie glorificând instituțiile abilitate nu să lupte, ci să vegheze la respectarea legilor. Probabil va ieși din uzul curent chiar cuvântul “luptă”. În toiul unei lupte dai în stânga și-n dreapta pentru că așa este la război. Ultimul lucru care se poate întâmpla într-un război este împărțirea corectă a dreptății.

Din evenimentele din ultima vreme se poate trage concluzia că un nou început nu este departe. Ar fi catastrofal dacă la sfârșitul mandatului președintele Iohannis să ajungă la aceeași concluzie cu fostul președinte Băsescu, că în loc de stat de drept avem un stat mafiot.

Riscurile asumării răspunderii

Decizia de asumarea răspunderii guvernului în parlament este un gest suprem pe care îl face un prim ministru pentru adoptarea unei legi. Dacă nu se întruneşte majoritatea simplă guvernul cade.

Germania, în aşteptarea unui miracol

Din când în când mai trebuie să privim şi în curtea vecinilor. Aflaţi la doi paşi de Ungaria, de regulă luăm ca reper preţurile din Ungaria, măsurile pe care le ia guvernul Orban, neîndrăznind să mergem mai departe, spre Austria, Germania, Franţa, Italia etc. Adică în ţări în care trăiesc şi lucrează zeci, sute de mii de români.