Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Marius Cionca. Titlul emisiunii: Valorificarea pădurii şi refacerea ei. (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Aurelia Fedorca, Adrian Cozma, Vasile Ciocan. Titlul emisiunii: Proteste la Palatul Cotroceni. De ce protestează oamenii? (reluare) 02.30 Sport - meci de fotbal. 04.00 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 04.45 Cultură – serata de poezii. 05.45 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Szekely Tibor . Titlul emisiunii: Florile între pasiune şi afacere . 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Elisabeta Princzinger. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Barta Zoltan. 08.00 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Marius Cionca. Titlul emisiunii: Valorificarea pădurii şi refacerea ei. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Elisabeta Princzinger. 09.30 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Călin Secan. Titlul emisiunii: Postul psihologic. 10.00 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Laurenţiu Costin,Cristian Peteri. Titlul emisiunii: Postul Mare: abnegaţie sau bucuria sufletului?. 11.00 Dacia 1300 –o maşină care se încăpăţânează să reziste pe drumurile pline de gropi. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Aurelia Fedorca, Adrian Cozma, Vasile Ciocan. Titlul emisiunii: Proteste la Palatul Cotroceni. De ce protestează oamenii? (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Bornyasz Iosif. Titlul emisiunii: Caprele spaniole la concurenţă cu cele autohtone. 14.30 Teleshopping 14.45 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Daniel Buda. Titlul emisiuni: Daniel Buda –rapor la 1.380 de zile . 16.00 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Ioan Coroianu. Titlul emisiunii: Dispariţie sau crimă. 16.50 Panoramic sportiv, cu Ionut Blăjan, invitaţi: Robert Magos, Armin Vida. Titlul emisiunii: Planurile şahului A.J de karate Satu Mare in anul 2018. 17.30 Zone folclorice – Adrian Tripon. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Cultură 22.30 Ne cheamă natura 23.30 Ştiri

Pensionarii, o masă de manevră

Scris de Dumitru Păcuraru, 07 martie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

    Căderea guvernelor înainte de termen a devenit un sport naţional. Primul experiment a fost făcut pe guvernul Boc. În urma unor proteste de stradă, Traian Băsescu a considerat că este momentul să-l sacrifice pe loialul Emil Boc. Astfel în iarna anului 2012 a fost instalat primul ministru Mihai Răzvan Ungureanu. A rezistat mai puţin de o sută de zile. În urma unei moţiuni ultimul guvern PDL a căzut şi s-a instalat guvernul Ponta.

Care a şi organizat alegerile din 2012, atât cele locale, cât şi cele parlamentare.
La mai puţin de patru ani Victor Ponta a avut aceeaşi soartă. S-a văzut obligat să demisioneze în urma unor proteste de stradă izbucnite după incendiul de la Colectiv. Cu această ocazie s-a impus şi conceptul de “stradă”, ca alternativă la partidele politice.

Guvernul Cioloş, emanaţie a străzii, se confruntă  la rândul său cu proteste de stradă de altă natură. Protestatarii nu mai sunt tineri revoltaţi, ci pensionari. Şi nu sunt orice fel de pensionari. Sunt foste cadre militare. Motivul ieşirii în stradă nu are un impact emoţional la fel de puternic precum cel de acum patru luni. Pensionarii militari au cereri de ordin pecuniar. Vor pensii mai mari.

Ar putea prevesti aceste proteste căderea guvernului de tehnocraţi?  Protestele lor nu se bucură de o prea mare popularitate în rândul pensionarilor obişnuţi. Beneficiind de pensii speciale, se zice că foştii militari au pensii mult mai mari decât pensionarii de rând. Ieşind la o vârstă mai mică din sistem, mulţi dintre ei s-au reangajat sau au pornit afaceri personale. Lipsind cu desăvârşire elementul emoţional, aceste proteste în mod normal nu vor duce la căderea guvernului.

În schimb Dacian Cioloş este atacat şi dintr-o zonă care ar trebui să-i ofere susţinere. Vasile Blaga îl somează pe premier să rezolve problema votului pentru primari, astfel încât aceştia să fie aleşi din două tururi de scrutin. S-ar părea că pentru PNL este vital să se modifice legea.

La prima cerere, adresată de Alina Gorghiu, premierul a răspuns furios. A refuzat să modifice legea prin ordonanţă de urgenţă şi nici nu şi-a asumat răspunderea în parlament. Dacian Cioloş nu riscă să-şi piardă susţinerea PSD.  Vasile Blaga a revenit cu o nouă cerere, dar sunt slabe şanse să fie ascultat.

De fapt, între protestele pensionarilor şi presiunea PNL pe guvern poate fi făcută o legătură. Se ştie că pensionarii, în mod special cei militari, sunt apropiaţi PSD. Ei fac parte din bazinul electoral al PSD. Ieşirea lor în stradă nu este întâmplătoare. Este în interesul PSD să se menţină o atmosferă tensionată în jurul guvernului.  Dacă mişcările de stradă vor lua amploare, se poate ajunge la o moţiune de cenzură. Depinde ce socoteli îşi fac liderii PSD. Este în interesul lor să cadă guvernul Cioloş înainte sau după alegerile locale?

Probabil că dacă va continua schimbarea prefecţilor şi a directorilor puşi de fostul guvern Ponta PSD va recurge la o măsură radicală, mergând până la moţiunea de cenzură. Protestele de stradă pot veni ca o justificare. Există, deci, un interes de ordin politic în organizarea acestor proteste de stradă la început de primăvară. Pensionarii, categoriile sociale care au nevoie de protecţie, sunt o masă de manevră pentru partidele de stânga. PSD, mai mult decât oricine, ştie converti neajunsurile sociale în avantaje electorale.

Pe de altă parte, şi PNL are dreptate. Susţine un guvern de pe urma căruia nu beneficiază de prea multe privilegii, nici politice, nici de altă natură. În schimb, PNL va deconta electoral greşelile făcute de guvernul de tehnocraţi, inclusiv refuzul guvernului de a mări pensiile speciale ale militarilor.

Abonează-te acum Online!