17.08.2018 00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Ulmeanu. Augustin Iştoc. Titlul emisiunii: Cine este vinovat de violenţele de la mitingul Diasporei. (reluare) 01.40 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 03.00 Cultură, Hajduszoboszlo vacante de vis. 03.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiuni: Dispariţie sau crimă 2. 04.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Elena Veturia Chelariu. 05.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Marius Gînţă. Titlul emisiuni: Marius Gînţă – rapor la 8760 de zile . 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Simona Niste. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Anzik Arnold. 08.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitaţi: Gergely Csaba, Tillinger Ştefan. Titlul emisiuni: Pictura – O stare a sufletului. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Simona Niste. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu. 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Tiberiu Vălean. Titlul emisiunii: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Ulmeanu. Augustin Iştoc. Titlul emisiunii: Cine este vinovat de violenţele de la mitingul Diasporei. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Marius Gînţă. Titlul emisiuni: Marius Gînţă – rapor la 8760 de zile . 14.45 Teleshopping 15.00 Cultură, La Poessis a avut loc Forumul Economic Invest. 16.40 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 18.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blajan. Titlul emisiunii: Popicari de la CSM încep un nou sezon. 18.30 Audienţe în direct (reluare) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Elena Veturia Chelariu.

Pauza dintre psihoze

Scris de Dumitru Păcuraru, 11 martie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Un nou scandal împarte populaţia României în două. Pe de o parte sunt cei care susţin că SRI ar trebui să intercepteze în continuare convorbirile telefonice şi să furnizeze materie primă pentru anchetele DNA. Pe de altă parte se află cei care consideră că serviciile secrete ar trebui să se ocupe strict de probleme de siguranţă naţională, nu să se ocupe de anchete penale. :i clasa politică s-a împărţit la fel.

Poziţia cea mai tranşantă şi-a exprimat-o Traian Băsescu. Fostul preşedinte a ajuns la concluzia că instituţiile de forţă au prea multă putere. Se referă la DNA şi SRI. În opinia sa amândouă au scăpat de sub orice control. Anchetează selectiv, pe baza unor informaţii care aduc atingere drepturilor omului.  DNA ar trebui controlat de CSM, iar SRI de Parlament, prin comisiile de specialitate. Se întâmplă invers. SRI interceptează convorbirile parlamentarilor şi în felul acesta le controlează toate mişcările, iar DNA a trecut, ca autoritate peste parchetul General, deşi nu este decât o direcţie. Mai departe Traian Băsescu arată că preşedintele Iohannis este slab, permiţând celor două instituţii de forţă să distrugă o instituţie fundamentală a democraţiei, cum este parlamentul.

Totul a pornit de la o decizie a Curţii Constituţionale care răspunzând unei sesizări a constatat că ascultarea telefoanelor de către SRI şi furnizarea datelor către un organ de cercetare penală este anticonstituţională. SRI nu este organ de cercetare penală. Până acum, se pare că a fost. Datorită acestei scăpări, SRI a continuat cu succes visul lui Ceauşescu de a asculta toată populaţia ţării. Această instituţie de forţă, cum începe să fie numită, a jucat rolul gonacilor. Problema este selecţia. Cine a făcut-o, în ce calitate? Întrebări care vor rămâne pentru totdeauna fără răspuns. Aşa cum fără răspuns au rămas sute de întrebări care au săpat la fundamentul moral al acestui popor.

În numele luptei anti-corupţie se fac multe abuzuri. :i multe jocuri politice. Politicienii profită de deschiderea instituţiilor de forţă spre delaţiuni şi îşi elimină adversari prin denunţuri de cele mai multe ori anonime. Dar aceasta este altă problemă.

Interesantă este însă opinia preşedintelui CCR. Anchete şi procese şi condamnări s-au făcut şi înainte de a apărea telefoanele, zice Augustin Zegrean. Dă exemplul Angliei, ţară în care înregistrările telefonice nu sunt acceptate ca probe. Oamenii vorbesc vrute şi nevrute, probele contează, este de părere preşedintele Curţii Constituţionale.

Scandalul, ca orice scandal, va fi depăşit. Dar psihoza ascultării telefoanelor va rămâne. Soluţia este aşteptată din partea parlamentului. Până la urmă, fiecare putere în stat îşi recâştigă terenul pierdut. Derapajele nu pot fi contestate. Există o luptă surdă pentru supremaţie între puteri. În această perioadă, DNA a încălecat Parlamentul şi nu-l lasă nici să răsufle. Nici guvernul nu se simte în apele lui. Însuşi premierul a declarat recent că funcţionarii nu semnează nimic de frica DNA. Presiunea publică este însă în direcţia accentuării luptei anti-corupţie. Cu alte cuvinte, DNA are de partea sa publicul larg şi mare parte a presei.

Se pune întrebarea ce este mai rău: ascultarea telefoanelor sau corupţia? Indiscutabil, corupţia este răul cel mare şi, în acest moment trebuie stopată cu orice preţ. Chiar şi cu preţul încălcării drepturilor omului. Chiar şi fără dreptul la intimitate, faţă de perioada comunistă, omului îi rămân destule drepturi.

Cum se va termina? Depinde de poziţia pe care o va adopta preşedintele Iohannis. Depinde de reacţia Parlamentului. În rest, până la rezolvarea crizei, românii pot vorbi la telefon ce vor. Dar dacă este o capcană şi convorbirile telefonice sunt, în continuare înregistrate?

Abonează-te acum Online!