20.03.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Cornel Mureşan, Silviu Zetea. Titlul emisiunii: Jurnalişti pe locuri eligibile pe listele PNL şi PSD. (reluare) 01.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Boby Tincu. 02.30 Cultură – Opera filozofică a lui Vasile Lucaciu, repusă în circulaţie dupa 130 de ani. 04.00 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Daniela Bălu. Titlul emisiuni: Daniela Bălu – raport la 7575 de zile. 05.00 Cultură – Lansare de carte Nicolae Breban la Poesis. 05.45 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiunii: Influenţa anturajului asupra criminalităţii la Satu Mare. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Eva Laczko. Titlul emisiunii: Apreciere şi multă muncă. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitat: Pallai Bela, Vadas Krisztian. Titlul emisiunii: Viaţa greco-catolică. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Cornel Mureşan, Silviu Zetea. Titlul emisiunii: Jurnalişti pe locuri eligibile pe listele PNL şi PSD. (reluare) 13.00 Ştiri 13.20 Panoramic sportiv, cu Ionu Blăjan, invitat: Zoltan Pataki. Titlul emisiunii: Despre forbalul judeţean cu vicepreşedintele AJF-ului sătmărean. 14.00 Teleshopping 14.25 Cultură – Lansare de carte Nicolae Breban la Poesis. 15.20 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Boby Tincu. 16.20 Concert al Corurilor Bisericeşti Ortodoxe din Municipiul Satu Mare. 17.30 Zone Folclorice 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct 23.00 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Daniela Bălu. Titlul emisiuni: Daniela Bălu – raport la 7575 de zile.

Pauza dintre psihoze

Scris de Dumitru Păcuraru, 11 martie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Un nou scandal împarte populaţia României în două. Pe de o parte sunt cei care susţin că SRI ar trebui să intercepteze în continuare convorbirile telefonice şi să furnizeze materie primă pentru anchetele DNA. Pe de altă parte se află cei care consideră că serviciile secrete ar trebui să se ocupe strict de probleme de siguranţă naţională, nu să se ocupe de anchete penale. :i clasa politică s-a împărţit la fel.

Poziţia cea mai tranşantă şi-a exprimat-o Traian Băsescu. Fostul preşedinte a ajuns la concluzia că instituţiile de forţă au prea multă putere. Se referă la DNA şi SRI. În opinia sa amândouă au scăpat de sub orice control. Anchetează selectiv, pe baza unor informaţii care aduc atingere drepturilor omului.  DNA ar trebui controlat de CSM, iar SRI de Parlament, prin comisiile de specialitate. Se întâmplă invers. SRI interceptează convorbirile parlamentarilor şi în felul acesta le controlează toate mişcările, iar DNA a trecut, ca autoritate peste parchetul General, deşi nu este decât o direcţie. Mai departe Traian Băsescu arată că preşedintele Iohannis este slab, permiţând celor două instituţii de forţă să distrugă o instituţie fundamentală a democraţiei, cum este parlamentul.

Totul a pornit de la o decizie a Curţii Constituţionale care răspunzând unei sesizări a constatat că ascultarea telefoanelor de către SRI şi furnizarea datelor către un organ de cercetare penală este anticonstituţională. SRI nu este organ de cercetare penală. Până acum, se pare că a fost. Datorită acestei scăpări, SRI a continuat cu succes visul lui Ceauşescu de a asculta toată populaţia ţării. Această instituţie de forţă, cum începe să fie numită, a jucat rolul gonacilor. Problema este selecţia. Cine a făcut-o, în ce calitate? Întrebări care vor rămâne pentru totdeauna fără răspuns. Aşa cum fără răspuns au rămas sute de întrebări care au săpat la fundamentul moral al acestui popor.

În numele luptei anti-corupţie se fac multe abuzuri. :i multe jocuri politice. Politicienii profită de deschiderea instituţiilor de forţă spre delaţiuni şi îşi elimină adversari prin denunţuri de cele mai multe ori anonime. Dar aceasta este altă problemă.

Interesantă este însă opinia preşedintelui CCR. Anchete şi procese şi condamnări s-au făcut şi înainte de a apărea telefoanele, zice Augustin Zegrean. Dă exemplul Angliei, ţară în care înregistrările telefonice nu sunt acceptate ca probe. Oamenii vorbesc vrute şi nevrute, probele contează, este de părere preşedintele Curţii Constituţionale.

Scandalul, ca orice scandal, va fi depăşit. Dar psihoza ascultării telefoanelor va rămâne. Soluţia este aşteptată din partea parlamentului. Până la urmă, fiecare putere în stat îşi recâştigă terenul pierdut. Derapajele nu pot fi contestate. Există o luptă surdă pentru supremaţie între puteri. În această perioadă, DNA a încălecat Parlamentul şi nu-l lasă nici să răsufle. Nici guvernul nu se simte în apele lui. Însuşi premierul a declarat recent că funcţionarii nu semnează nimic de frica DNA. Presiunea publică este însă în direcţia accentuării luptei anti-corupţie. Cu alte cuvinte, DNA are de partea sa publicul larg şi mare parte a presei.

Se pune întrebarea ce este mai rău: ascultarea telefoanelor sau corupţia? Indiscutabil, corupţia este răul cel mare şi, în acest moment trebuie stopată cu orice preţ. Chiar şi cu preţul încălcării drepturilor omului. Chiar şi fără dreptul la intimitate, faţă de perioada comunistă, omului îi rămân destule drepturi.

Cum se va termina? Depinde de poziţia pe care o va adopta preşedintele Iohannis. Depinde de reacţia Parlamentului. În rest, până la rezolvarea crizei, românii pot vorbi la telefon ce vor. Dar dacă este o capcană şi convorbirile telefonice sunt, în continuare înregistrate?

Abonează-te acum Online!