17.09.2019 00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Titlul emisiunii:.(reluare) 02.00 Ştiri 02.30 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitat:Paual Mare, Eleonora Cîmpan, Carmen Vitez. Titlul emisiuni:Standarde de calitate în sănătatea sătmăreană.(reluare) 04.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat:Nicolae Bondici. Titlul emisiunii:Învătătorul rămâne luminătorul satului. 05.00 Sănătate, frumuseţe, stil cu Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia. 06.00 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc. Titlul emisiuni:O echipă de specialişti în protecţia mediului, în vizită de studii. mediului mediului,în 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Titlul emisiunii:.(reluare) 10.00 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiuni: Cultura de Lavandă. 11.00 Taina Credinţei cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiuni: Înălţarea Sf.Cruci – Paznic Împărătesc 11.45 Teleshopping 12.00 Ştiri 12.30 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitat:Paual Mare, Eleonora Cîmpan, Carmen Vitez. Titlul emisiuni:Standarde de calitate în sănătatea sătmăreană.(reluare) 14.00 Agenda publică cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Panait, Mariana Sălageanu, Nagy Otto Titlul emisiunii: Educaţia, la un nou început.(reluare) 16.00 Teleshopping 16.15 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu 16.40 Panoramic sportiv, cu Constantin Demian, invitat:Ştefan Szilagy. Titlul emisiunii:Radiografia campionatelor judeţene la fotbal. 17.30 Sănătate cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cătălin Cismaş. Titlul emisiunii:Cum controlăm furia. 18.00 Audienţe în direct, cu Laczko Eva (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu (direct) 22.00 Ştiri 22.30 Audienţe în direct, cu Laczko Eva (reluare)

Pauza dintre psihoze

Scris de Dumitru Păcuraru, 11 martie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Un nou scandal împarte populaţia României în două. Pe de o parte sunt cei care susţin că SRI ar trebui să intercepteze în continuare convorbirile telefonice şi să furnizeze materie primă pentru anchetele DNA. Pe de altă parte se află cei care consideră că serviciile secrete ar trebui să se ocupe strict de probleme de siguranţă naţională, nu să se ocupe de anchete penale. :i clasa politică s-a împărţit la fel.

Poziţia cea mai tranşantă şi-a exprimat-o Traian Băsescu. Fostul preşedinte a ajuns la concluzia că instituţiile de forţă au prea multă putere. Se referă la DNA şi SRI. În opinia sa amândouă au scăpat de sub orice control. Anchetează selectiv, pe baza unor informaţii care aduc atingere drepturilor omului.  DNA ar trebui controlat de CSM, iar SRI de Parlament, prin comisiile de specialitate. Se întâmplă invers. SRI interceptează convorbirile parlamentarilor şi în felul acesta le controlează toate mişcările, iar DNA a trecut, ca autoritate peste parchetul General, deşi nu este decât o direcţie. Mai departe Traian Băsescu arată că preşedintele Iohannis este slab, permiţând celor două instituţii de forţă să distrugă o instituţie fundamentală a democraţiei, cum este parlamentul.

Totul a pornit de la o decizie a Curţii Constituţionale care răspunzând unei sesizări a constatat că ascultarea telefoanelor de către SRI şi furnizarea datelor către un organ de cercetare penală este anticonstituţională. SRI nu este organ de cercetare penală. Până acum, se pare că a fost. Datorită acestei scăpări, SRI a continuat cu succes visul lui Ceauşescu de a asculta toată populaţia ţării. Această instituţie de forţă, cum începe să fie numită, a jucat rolul gonacilor. Problema este selecţia. Cine a făcut-o, în ce calitate? Întrebări care vor rămâne pentru totdeauna fără răspuns. Aşa cum fără răspuns au rămas sute de întrebări care au săpat la fundamentul moral al acestui popor.

În numele luptei anti-corupţie se fac multe abuzuri. :i multe jocuri politice. Politicienii profită de deschiderea instituţiilor de forţă spre delaţiuni şi îşi elimină adversari prin denunţuri de cele mai multe ori anonime. Dar aceasta este altă problemă.

Interesantă este însă opinia preşedintelui CCR. Anchete şi procese şi condamnări s-au făcut şi înainte de a apărea telefoanele, zice Augustin Zegrean. Dă exemplul Angliei, ţară în care înregistrările telefonice nu sunt acceptate ca probe. Oamenii vorbesc vrute şi nevrute, probele contează, este de părere preşedintele Curţii Constituţionale.

Scandalul, ca orice scandal, va fi depăşit. Dar psihoza ascultării telefoanelor va rămâne. Soluţia este aşteptată din partea parlamentului. Până la urmă, fiecare putere în stat îşi recâştigă terenul pierdut. Derapajele nu pot fi contestate. Există o luptă surdă pentru supremaţie între puteri. În această perioadă, DNA a încălecat Parlamentul şi nu-l lasă nici să răsufle. Nici guvernul nu se simte în apele lui. Însuşi premierul a declarat recent că funcţionarii nu semnează nimic de frica DNA. Presiunea publică este însă în direcţia accentuării luptei anti-corupţie. Cu alte cuvinte, DNA are de partea sa publicul larg şi mare parte a presei.

Se pune întrebarea ce este mai rău: ascultarea telefoanelor sau corupţia? Indiscutabil, corupţia este răul cel mare şi, în acest moment trebuie stopată cu orice preţ. Chiar şi cu preţul încălcării drepturilor omului. Chiar şi fără dreptul la intimitate, faţă de perioada comunistă, omului îi rămân destule drepturi.

Cum se va termina? Depinde de poziţia pe care o va adopta preşedintele Iohannis. Depinde de reacţia Parlamentului. În rest, până la rezolvarea crizei, românii pot vorbi la telefon ce vor. Dar dacă este o capcană şi convorbirile telefonice sunt, în continuare înregistrate?

Abonează-te acum Online!