Paula Chirilă s-a întors pe scena începuturilor ei

Asculta acest articol

Născută la Iași în iunie 1975, absolventă a Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii de Arte “George Enescu” Iaşi, promoţia 1998, clasa prof. Mihaela Arsenescu Werner, Paula Chirilă este acum o binecunoscută vedetă TV la București și o actriță de mare succes. Sătmărenii care frecventează de mai mult timp Teatrul de Nord nu au uitat însă că Paula și-a început cariera în locurile noastre.

De la debutul din 1999 în “O scrisoare pierdută“ și până la plecarea din 2004, ea a evoluat în spectacole precum “D-ale carnavalului”, “Ekaterina Ivanovna”, “O noapte furtunoasă“, “Turandot”, “Îndrăgostiții din Ancona”, “Ultima haltă în paradis”, “Bădăranii”, “Sinucigașul”. Se poate observa o predilecție spre comedie și spre spațiul de cultură rusă. Așa că revenirea sa după 15 ani la Satu Mare cu o comedie sovietică savuroasă a fost foarte potrivită. De aproape 10 ani Paula joacă la București și în țară piesa “Un bărbat și mai multe femei” a lui Leonid Zorin, alături de George Constantinescu, fondatorul Teatrului de Artă din capitală, actor care s-a făcut remarcat și în filme și producții de televiziune. În timp spectacolul lor s-a rodat, iar marți seară am asistat la un recital actoricesc de calitate, mediat de o regie simplă și eficientă a lui Bogdan Hușanu. Paula a jucat toate personajele feminine pe care Arkadi Semionovici Gavrunski le întâlnește în drumul său spre încredere de sine și inițiere în taina feminității care se cere iubită.

Panoplia e enormă: o psihiatră măcinată de un eșec amoros, poetesa trecută care fantazează la sanatoriu şi stoarce din flirturi vers, directoarea de întreprindere (azi i-am zice corporatistă), conţopista simplă şi înduioşătoare, proverbiala babă vecină de etaj care știe tot și nu iartă nimic, soţia aparent banală și rece…

Pe toate eroul le redescoperă la finalul călătoriei și le face să-și regăsească farmecul, întorcându-le în favoarea lui. Pentru Paula Chirilă e un tur de forță izbutit (impresionant mai ales în personajele vârstnice), iar pentru public e un deliciu, gustat din plin și răsplătit cu multe aplauze.