Asculta acest articolÎn situații excepționale se poate acționa excepțional. O ocazie pe care PNL o pierde cu grație. PNL începe să semene cu zâmbetul lui Ludovic Orban, acel zâmbet cu gura închisă, cu colțurile buzelor ridicate în sus. Ca în măștile de teatru. Una râde, alta plânge. Depinde doar de linia gurii.
Dacă ar fi să caracterizăm acțiunile opoziției doar după măștile afișate am spune că râde când este de plâns și plânge când e de râs.
Explicațiile trebuie căutate, ca și în cazul PSD, în calitatea tot mai slabă a materialului uman de la vârf. Baza partidului a rămas aceeași. Mai mult, s-a îmbogățit prin fuziunea cu PDL. Punând cap la cap ceea ce odată erau PDL și PNL avem un tablou încurajator. Cele două partide depășeau PSD din orice punct de vedere. Ce s-a întâmplat după fuziune? Incidentul cel mai vizibil a fost retragerea lui Crin Antonescu și retragerea grupului Călin Popescu Tăriceanu.
Este adevărat că și PDL a rămas fără Traian Băsescu, fără Vasile Blaga, iar liderii tradiționali, Emil Boc, Adriean Videanu, Ioan Olteanu, Sorin Frunzăverde etc. s-au topit. Unii au plecat, alții au rămas în PNL ca o masă inertă.
România traversează o perioadă frământată, o perioadă de căutări. PSD experimentează soluții în toate domeniile. Nu toate măsurile propuse de PSD trebuie privite cu dispreț. Unele au o încărcătură reformatoare, altele sunt catastrofale. PNL nu face nici cel mai mic gest de a intra în acest joc. A adoptat una dintre cele mai perdante strategii: cică lasă PSD să-și rupă gâtul. La sfârșit nu va face altceva decât să vină și să ia electoratul dezamăgit ca de pe tavă.
Cam așa acționează PNL. În realitate lumea așteaptă o implicare serioasă a principalului partid de opoziție. Sunt așteptate măsuri de dreapta, ca alternativă la actuala guvernare de stânga. Aceste măsuri nu vin nici dacă PNL este rugat să se pronunțe. Ludovic Orban are planul propriu. Oameni din jurul lui spun că urmărește să acapareze întreaga putere.
Își pune oameni de încredere, așa cum fac toți președinții care pun mâna pe un partid.
Ceea ce face Liviu Dragnea la PSD face Ludovic Orban la PNL. Fiecare dintre cei doi lideri își consolidează poziția. Ca și când s-ar pregăti să rămână pe aceste funcții mult și bine. Soarta lor nu poate fi alta decât a predecesorilor. Au căzut rând pe rând Vasile Stoica, Theodor Stolojan, Tăriceanu, Crin Antonescu, Alina Gorghiu, Raluca Turcan. Se scurge și timpul lui Ludovic Orban. Sau, cine știe? În anul 2019 au loc alegeri prezidențiale. Cum poziția lui Klaus Iohannis nu mulțumește pe deplin întregul PNL, s-ar putea să apară un candidat surpriză. Cum întotdeauna în turul doi câștigă candidatul dreptei, s-ar putea ca sorții să-i fie favorabili lui Ludovic Orban. De ce nu?
Într-adevăr, dacă liderul PNL ar putea deveni candidat prezidențial, de ce Liviu Dragnea nu ar putea fi și el candidatul PSD la președinție?
Și uite așa, din lideri politici considerați mediocri s-ar putea ivi cele mai mari personalități politice ale momentului. De la mediocritate la excelență nu este decât un pas.
