Audienţe în direct, cu Eva Laczko, invitat: Lorand Turos. Titlul emisiunii: Ce se întâmplă cu fondul de pensii din pilonul II? (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Ciocan, Ştefan Ressler, Adelin Ghiarfaş. Titlul emisiunii: Preşedintele Iohannis iese din ce în ce mai des în mulţime. (reluare) 02.30 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat: Ioan Coroianu. Titlul emisiunii: Dispariţie sau crimă Mesager educaţiona, cu Vasile Nechita, invitat: Vlaicu Popescu. Titlul emisiuni: Învăţământul dual la Colegiul Tehnic Unio- Traian-Vuia. 04.20 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Călin Durla . 05.30 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat:Bornyasz Iosif. Titlul emisiunii: Caprele spaniole la concurenţă cu cele autohtone. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Ilyes Ilona. 07.00 Ştiri 07.30Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Prinzinger Zsoka. 08.00 Audienţe în direct, cu Eva Laczko, invitat: Lorand Turos. Titlul emisiunii: Ce se întâmplă cu fondul de pensii din pilonul II? (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Ilyes Ilona. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Maria Carmen Sas. 10.30 Religie, cu Eva Laczko , invitat: Pallai Bele. Titlul emisiunii: Gorog katolikus elet. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Ciocan, Ştefan Ressler, Adelin Ghiarfaş. Titlul emisiunii: Preşedintele Iohannis iese din ce în ce mai des în mulţime. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Romeo Poiană. Titlul emisiuni: Romeo Poiană – rapor la 6685 de zile. 14.30 Teleshopping 14.50 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă, invitat: Marcel Nichita. Titlul emisiuni: Îngrijirea tenului primăvara. 15.25 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Călin Durla. 16.30 Panoramic sportiv, cu Constantin Damian, invitat: Dacian Nastai. Titlul emisiunii: Primăvara sportivă cu Dacian Nastai. 17.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu, invitat:. 18.30 Şedinţă a consiliului local Satu Mare 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Cultură. 22.30 Concert 23.30 Ştiri

Paralele imposibile

Scris de Dumitru Păcuraru, 19 iulie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Se poate face o paralelă între Turcia şi România, între lovitura de stat acuzată de preşedintele Traian Băsescu în 2012 şi lovitura de stat din Turcia?  În linii mari, evenimentele derulate cu rapiditate în 2012, schimbarea preşedinţilor celor două camere, suspendarea preşedintelui şi preluarea puterii de USL a lăsat o impresie total nefavorabilă despre România. Este adevărat că totul părea făcut prin mijloace democratice. Votul în parlament, urmat de referendum nu au fost convingătoare.

Cancelariile lumii, diverşi oameni politici, şi-au arătat îngrijorarea faţă de situaţia din România. Perioada de instabilitate s-a prelungit câteva luni, până la decizia Curţii Constituţionale care nu a validat referendumul. Traian Băsescu şi-a preluat funcţia, dar lucrurile nu au mai fost la fel. România a rămas pătată.

Cu totul altfel este situaţia din Turcia, dar finalitatea urmărită a fost aceeaşi, schimbarea ordinii de stat, prin mijloace pseudo-democratice în România, prin forţă în Turcia. La noi schimbările forţate sunt dictate de opinia publică. La turci, armata joacă un rol esenţial în menţinerea echilibrului dintre puteri. Intervine când lucrurile o iau razna, când un partid sau un om dă semne că se îndepărtează de la direcţia trasată de reformatorul Ataturk.

Motivul suspendării lui Băsescu a fost încălcarea literei şi spiritului Constituţiei, tendinţa vădită spre autoritarism, îndepărtarea adversarilor cu ajutorul instituţiilor de forţă, aparent prin mijloace legale. Cu greu se pot găsi asemănări cu preşedintele Turciei. Erdogan se transformă de la o zi la alta într-un dictator.

Modul în care îşi extinde puterea îl apropie de marii dictatori ai lumii. Doar apartenenţa Turciei la NATO şi dorinţa de a intra în Uniunea Europeană menţine Turcia într-o aparentă zonă a democraţiei de tip occidental. O salvează economia puternică, relaţiile economice strânse cu ţările din structurile euro-atlantice. În ultima vreme democraţia doar se mimează.

A apărut ideea că până şi lovitura de stat eşuată a fost pusă la cale de Erdogan cu scopul de a găsi un pretext pentru a-şi lichida adversarii. Aici ne despărţim total. Orice comparaţie este în defavoarea Turciei. Nu-şi găseşte rostul niciun fel de paralelă. În urma puciului eşuat au fost arestate peste 6000 de persoane, dintre care puţin peste jumătate sunt militari, iar vreo 2700 sunt magistraţi.

De ce sunt învinuiţi magistraţii este greu de înţeles pentru noi. Cu tot respectul şi încrederea în justiţie pe care o afişează oamenii politici anchetaţi de DNA, la o adică aceiaşi politicieni caută soluţii pentru diminuarea rolului instituţiilor de forţă, DNA, SRI, DIICOT. Se merge şi mai departe. Apar tot mai multe voci care clamează că preşedintele Iohannis îşi extinde influenţa şi capătă tot mai multă putere  prin mijlocirea  unor instituţii şi a unor oameni. Se vorbeşte chiar şi de o “militarizare” a puterii.

Nu mai sunt foarte clare regulile pentru separaţia puterilor în stat. Exista o majoritate parlamentară, dar a fost desemnat un guvern nepolitic. Puterea judecătorească şi-a subjugat celelalte puteri, în special puterea legislativă. Investitorii acuză un mediu de afaceri din ce în ce mai ostil.

Suntem departe de situaţia din Turcia, însă avem probleme care nu se regăsesc în alte state democratice. Am ajuns din nou, precum în anii ’90, să avem o “democraţie originală“.

Din păcate, ne aflăm în imediata apropiere a unui focar de instabilitate. Ar fi de dorit să învăţăm ceva din lecţia Turciei privind în propria noastră ogradă, neîngrijită, cu prea multe grămezi de mizerii economico-politice.

Abonează-te acum Online!