17.08.2018 00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Ulmeanu. Augustin Iştoc. Titlul emisiunii: Cine este vinovat de violenţele de la mitingul Diasporei. (reluare) 01.40 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 03.00 Cultură, Hajduszoboszlo vacante de vis. 03.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiuni: Dispariţie sau crimă 2. 04.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Elena Veturia Chelariu. 05.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Marius Gînţă. Titlul emisiuni: Marius Gînţă – rapor la 8760 de zile . 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Simona Niste. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Anzik Arnold. 08.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitaţi: Gergely Csaba, Tillinger Ştefan. Titlul emisiuni: Pictura – O stare a sufletului. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Simona Niste. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu. 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Tiberiu Vălean. Titlul emisiunii: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Ulmeanu. Augustin Iştoc. Titlul emisiunii: Cine este vinovat de violenţele de la mitingul Diasporei. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Marius Gînţă. Titlul emisiuni: Marius Gînţă – rapor la 8760 de zile . 14.45 Teleshopping 15.00 Cultură, La Poessis a avut loc Forumul Economic Invest. 16.40 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 18.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blajan. Titlul emisiunii: Popicari de la CSM încep un nou sezon. 18.30 Audienţe în direct (reluare) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Elena Veturia Chelariu.

Paralele imposibile

Scris de Dumitru Păcuraru, 19 iulie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Se poate face o paralelă între Turcia şi România, între lovitura de stat acuzată de preşedintele Traian Băsescu în 2012 şi lovitura de stat din Turcia?  În linii mari, evenimentele derulate cu rapiditate în 2012, schimbarea preşedinţilor celor două camere, suspendarea preşedintelui şi preluarea puterii de USL a lăsat o impresie total nefavorabilă despre România. Este adevărat că totul părea făcut prin mijloace democratice. Votul în parlament, urmat de referendum nu au fost convingătoare.

Cancelariile lumii, diverşi oameni politici, şi-au arătat îngrijorarea faţă de situaţia din România. Perioada de instabilitate s-a prelungit câteva luni, până la decizia Curţii Constituţionale care nu a validat referendumul. Traian Băsescu şi-a preluat funcţia, dar lucrurile nu au mai fost la fel. România a rămas pătată.

Cu totul altfel este situaţia din Turcia, dar finalitatea urmărită a fost aceeaşi, schimbarea ordinii de stat, prin mijloace pseudo-democratice în România, prin forţă în Turcia. La noi schimbările forţate sunt dictate de opinia publică. La turci, armata joacă un rol esenţial în menţinerea echilibrului dintre puteri. Intervine când lucrurile o iau razna, când un partid sau un om dă semne că se îndepărtează de la direcţia trasată de reformatorul Ataturk.

Motivul suspendării lui Băsescu a fost încălcarea literei şi spiritului Constituţiei, tendinţa vădită spre autoritarism, îndepărtarea adversarilor cu ajutorul instituţiilor de forţă, aparent prin mijloace legale. Cu greu se pot găsi asemănări cu preşedintele Turciei. Erdogan se transformă de la o zi la alta într-un dictator.

Modul în care îşi extinde puterea îl apropie de marii dictatori ai lumii. Doar apartenenţa Turciei la NATO şi dorinţa de a intra în Uniunea Europeană menţine Turcia într-o aparentă zonă a democraţiei de tip occidental. O salvează economia puternică, relaţiile economice strânse cu ţările din structurile euro-atlantice. În ultima vreme democraţia doar se mimează.

A apărut ideea că până şi lovitura de stat eşuată a fost pusă la cale de Erdogan cu scopul de a găsi un pretext pentru a-şi lichida adversarii. Aici ne despărţim total. Orice comparaţie este în defavoarea Turciei. Nu-şi găseşte rostul niciun fel de paralelă. În urma puciului eşuat au fost arestate peste 6000 de persoane, dintre care puţin peste jumătate sunt militari, iar vreo 2700 sunt magistraţi.

De ce sunt învinuiţi magistraţii este greu de înţeles pentru noi. Cu tot respectul şi încrederea în justiţie pe care o afişează oamenii politici anchetaţi de DNA, la o adică aceiaşi politicieni caută soluţii pentru diminuarea rolului instituţiilor de forţă, DNA, SRI, DIICOT. Se merge şi mai departe. Apar tot mai multe voci care clamează că preşedintele Iohannis îşi extinde influenţa şi capătă tot mai multă putere  prin mijlocirea  unor instituţii şi a unor oameni. Se vorbeşte chiar şi de o “militarizare” a puterii.

Nu mai sunt foarte clare regulile pentru separaţia puterilor în stat. Exista o majoritate parlamentară, dar a fost desemnat un guvern nepolitic. Puterea judecătorească şi-a subjugat celelalte puteri, în special puterea legislativă. Investitorii acuză un mediu de afaceri din ce în ce mai ostil.

Suntem departe de situaţia din Turcia, însă avem probleme care nu se regăsesc în alte state democratice. Am ajuns din nou, precum în anii ’90, să avem o “democraţie originală“.

Din păcate, ne aflăm în imediata apropiere a unui focar de instabilitate. Ar fi de dorit să învăţăm ceva din lecţia Turciei privind în propria noastră ogradă, neîngrijită, cu prea multe grămezi de mizerii economico-politice.

Abonează-te acum Online!