Asculta acest articolCredincioși violenți. Greu de acceptat ca reală asocierea acestor două cuvinte. Cuvioasa Parascheva din Iași va intra pentru a doua oară în istorie. De data aceasta în istoria pandemiei de coronavirus din anul domnului 2020.
Ciorchini de oameni fără măști forțând cordonanele de jandarmi la intrarea în catedrala metropolitană în care este expusă racla cu osemintele Sfintei Parascheva, protectoarea Moldovei.
Pe cât de mare le este credința că sfintele moaște le dă putere și energie, pe atât de tare oameni împing, strigă, negociază cu oamenii de ordine pentru a le permite intrarea în curtea catedralei.
Printre participanții la pelerinaj onești, cinstiți, buni credincioși, s-au strecurat “elemente provocatoare”. Protestatarii de profesie își fac apariția acolo unde este rost de ceva scandal. Au texte prefabricate, valabile la orice tip de protest. Cuvintele-cheie< drepturi, libertate, Constituție.
Cu ce diferă protestele din fața catedralei din Iași de protestele cu caracter politic? Este greu de făcut o paralelă între tipurile de proteste, însă ele au un numitor comun< violența.
Cine și-ar fi putut imagina că se poate protesta violent pentru a intra într-o biserică unde sunt expuse moaștele unui sfânt? Și totuși, aceste lucrui se petrec. Aș cita dintr-un document din timpul pandemiei de ciumă din Transilvania din anii 1742-1743. “Comisarul regal Karolyi Șandor a stăruit fără efect pentru respectarea generală a prescriptelor, fiindcă poporul incult nu a putut fi constrâns să fie precaut și să încredințeze streinilor bolnavii și morții. Pentru asta guvernul a mustrat aspru județul Satu Mare zicând că prin credința sa oarbă în predestinația calvinistă poporul își cauzează propriul său sfârșit.” (Bagossy Bertalan, SZATMÁR VÁRMEGYE TÖRTÉNETE)
Se întâmpla acum aproape 300 de ani. Tot într-o perioadă de grele încercări. În Satu Mare au murit peste 6600 de persoane.
Și atunci, ca și acum, guvernul a simțit nevoia de a politiza nenorocirea care căzuse asupra populației. Pentru nerespectarea “prescripțiilor” erau făcuți vinovați calviniștii.
Nu avem date despre răspunsul dat de Biserica Reformată. În schimb, putem presupune că groful de Carei, Karolyi Șandor, murind în anul 1743, deci în plină pandemie de ciumă, ca responsabil regal pentru comitatul Satu Mare și susținător înfocat al bisericii romano-catolice, a fost victima pandemiei de ciumă. Osemintele sale se află în capela familiei de la Căpleni, iar castelul său din Carei a ajuns cel mai vizitat obiectiv turistic din partea de nord vest a Transilvaniei.
Datorită moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva și catedrala metropolitană din Iași a devenit un obiectic turistic religios.
Sunt însă momente istorice diferite și, de asemenea, personalități diferite. Nu toți cei care se dedică aceleași cauze devin eroi sau martiri. În sensul acesta mă gândesc că eforturile guvernului de a limita răspândirea pandemiei nu vor fi apreciate în așa măsură încât să fie o contrapondere la interzicerea pelerinajului la moaștele Sfintei.
După aproape 300 de ani nu se mai pune problema că președintele României este calvinist, iar cei care vor să atingă moaștele sfintei Parascheva sunt ortodocși.
Nu. Ne aflăm în fața unui război politic, nu religios. România se află în campanie electorală, dar este obligată să facă față și pandemiei care se extinde de la o zi la alta.
În condiții normale, Biserica Ortodoxă ar fi fost în măsură să rezolve conflictul dintre credincioși și guvern. Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, la care participă sute de mii de persoane, a fost amânat din cauza pandemiei, în luna iunie a acestui an.
Același lucru s-ar fi întâmplat și la Iași dacă nu era campanie electorală. Pelerinajul în sine nu are elemente politice, dar acțiunile din jurul lui sunt puternic politizate. Ortodoxia, ca toate cultele religioase, nu poate fi scoasă total înafara jocurilor politice.
Pe de altă parte, este posibil ca înaltele fețe bisericești să nu creadă în periculozitatea noului coronavirus. În cazul concret, de la Iași, de manifestare a credinței au apărut preoți care au afirmat cu toată convigerea că moaștele oricărui sfânt vindecă, nu răspândesc boală.
Dacă majoritatea celor care forțează intrarea la racla Sfintei Cuvioase Parascvehva sunt mânați de o credință curată, înseamnă că lumea nu și-a pierdut cu totul direcția. Mai însemană și că, indiferent de motivele invocate, oamenii au dreptul să se manifeste după cum le dictează conștiința.
Și protestatarii violenți, considerați de unii drept niște imbecili sunt semenii noștri.
Și ei au dreptul să pună restricțiile dictate de pandemie față în față cu litera și spiritul Constituției. În același timp, politicienii au toată îndreptățirea să creadă că și oamenii diferitelor biserici fac politică.
