Image 1
Image 2

Pandemia, o temă electorală

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Este ciudat cum fiecare țară își face propriul calendar de  relaxare și reluarea activităților sociale și economice.

Este adevărat că nici coronavirusul nu a intrat concomitent în toate țările, dar cu toate acestea s-ar putea să dispară brusc de peste tot. Cine știe, poate se va descoperi o substanță miraculoasă și vom scăpa de dezifectanți, de săpun, de spălatul de o sută de ori pe zi pe mâini și mai ales de măști.

Pe de altă parte, un savant din Israel, șeful programului de studii de securitate de la Universitatea din Tel Aviv, președintele Consiliului Național pentru Cercetare și Dezvoltare, spune că virusul dispare de la sine după 70 de zile. Dacă este așa, înseamnă că relaxarea nu va veni de la guverne, ci de la mama-natură.

Până la confirmarea – sau infirmarea – acestei teorii liniștitoare fiecare guvern are propriul lui program de relaxare și repornire a economiei.

Ungaria, de exemplu, este în fața României cu 11 zile, în timp ce restricțiile au fost introduse mai devreme decât la noi.

  Diferențele de abordare sunt consecințele unor interese politice. Fiecare guvern încearcă să ia măsurile care sunt  cât mai aproape de dorințele populației. Se ține seama de sfaturile specialiștilor însă nu în totalitate. Nu experții au ultimul cuvânt.

Președinții, premierii, țin să transmită ei înșiși măsurile care urmează să fie luate. Klaus Iohannis a transmis el personal decizia de a nu se mai deschide școlile. Ludovic Orban anunță el personal măsurile de susținere a economiei. La fel se procedează peste tot, în SUA, în Franța, în Germania etc. Liderii aflați în opoziție mai strecoară și ei câte o replică, mai prezintă soluții alternative, acuzând guvernul că va suporta consecințele dacă nu le aplică.

România se află într-o situație specială. Imediat ce va trece pandemia se intră în focurile alegerilor locale. Cel mai probabil vor fi organizate în luna septembrie. Candidații, mai ales primarii în funcție, vor fi judecați și pentru modul în care s-au comportat în timpul crizei de coronavirus, cum au avut grijă de locuitorii localității pe care o gospodărește.

  Criza coronavirusului va fi una dintre temele intens dezbătute. Dacă înainte de apariția Covid-19 PNL era cotat foarte sus în sondaje, la peste 37%, pe măsură ce se intră tot mai adânc în criză scad și procentele partidului.

Revenirea la situația electorală de dinainte depinde de câți bani va fi dispus guvernul Orban să aloce pentru ajutorarea firmelor, pentru sprijinirea oamenilor.

     Metode de a recâștiga capitalul electoral pierdut se vor găsi. Anularea amenzilor, ca și împărțirea măștilor gratuite, se pot  transforma într-un cadou electoral. Desigur, spre disperarea partidelor de opoziție.

Amenzile pentru ieșirea din casă fără fișă completată se ridică la aproape 100 de milioane de euro. Suma va crește considerabil până în 15 mai când  președintele a anunțat că nu vor mai trebui completate declarațiile pe propria răspundere.

Vine 1 mai, cu tradiționala ieșire la iarbă verde. Vom vedea cu câte amenzi se va lăsa.

Când va trece pandemia, de bucurie primul ministru, poate chiar președintele, va anunța că sunt iertate amenzile. Și vor fi câteva sute de mii de cetățeni, plus familiile lor. Cum să nu voteze partidul care întâi i-a încărcat cu 2000 de lei, apoi i-a iertat?  Opoziția, la rândul ei, s-a implicat în rezolvarea unor probleme, prin donații. Toate acestea vor fi dezbătute, învârtite pe toate părțile pentru a obține voturile cetățenilor.

Pe cât de neobișnuită a fost viața în timpul coronavirusului, pe atât de interesantă va fi și după trecerea pericolului. Criza a modificat deja comportamentul oamenilor, influențând foarte puternic și discursul politic.

Suntem încă la începutul schimbării.  Odată cu declanșarea campaniei electorale vom avea mari surprize din partea tuturor politicienilor.

PNL, mai refractar la reforme decât PSD

În mod paradoxal, PNL pare mai refractar reformării sistemului bugetar decât PSD. Ne-am fi aşteptat ca partidul de dreapta să forţeze restructurarea aparatului de stat, să ceară desfiinţarea unor instituţii de stat, a unor agenţii guvernamentale. PNL ar trebui să fie în fruntea mişcării de limitare a amestecului statului în economie.