20.07.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Crăciun, Emil Şuhani, Radu Creţu. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern cu protestatarii la gard. (reluare) 01.30 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 02.40 Cultură, Hajduszoboszlo vacante de vis. 03.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 04.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 05.30 Info Studio cu Laczko Eva. Titlul emisiuni: Casa zâmbetelor-oază de bucurie. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Ilyes Ilona. 08.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitat: Adrian Cozma. Titlul emisiuni: Creşterea cailor de rasa şi relaxarea. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu, invitat: . 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas, Gordan Dalma, Gsiszar Lorant. Titlul emisiunii: La Satu Mare se organizează Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Crăciun, Emil Şuhani, Radu Creţu. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern cu protestatarii la gard. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Iuliu Cadar. Titlul emisiuni: Iuliu Cadar-raport la 3650 de zile. 14.35 Teleshopping 15.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 16.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 17.30 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat: Alina Perşa. Titlul emisiunii: Asociaţia ACT4U, implicată în diverse activităţi ecologice. 18.00 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cătălin Cismaş. Titlul emisiuni: Cum controlăm furia? 18.30 Şedinţă de Consiliu 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitat: Constantin Demian, Daniela Silaghi. Titlul emisiunii: Care sunt cele mai mari probleme ale adolescenţilor?(reluare) 23.00 Şedinţă de Consiliu

Organizaţiile de tineret de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu

Scris de Vasile Nechita, 30 decembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Cercetăşia, Frăţiile de Cruce, Straja ţării, Cultul eroilor, Uniunea Tineretului Comunist şi Consiliul Şcolar al Elevilor au traversat cinci regimuri politice

Dacă până în prezent prioritate aveau scrierile literare, în prezent, tot mai mulţi autori sătmăreni au preluat iniţiativa scrierilor monografice. În lipsa unei susţineri printr-o politică la nivel naţional, ei au hotărât, pe cont propriu, să coboare din stratosfera abstracţiunilor şi a imaginaţiei literare pe solul concretitudinii, al istoriei, prin recursuri la memorie. Instituţii şi localităţi cu vechime de secole beneficiază abia în prezent de atenţia celor pasionaţi de istorie, care fac mari eforturi de recuperare a unor documente uitate prin arhive, a unor materiale publicate în ziarele şi revistele vremii, precum şi prin intervievarea unor persoane care cunosc domeniul investigat.

 

În acest curent se înscrie şi volumul intitulat „Organizaţii de tineret din Liceul Mihail Eminescu”. Lucrarea reprezintă cel de-al 13-lea caiet din seria Caietele eminescienilor sătmăreni şi este semnată de profesorii eminescieni dr. Ovidiu T. Pop, Marius Horşia şi recent absolventa Karina Necşe (acum, studentă la Facultatea de Istorie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca).

Aşa cum precizează în Argument, autorii dedică acest volum Centenarului Marii Uniri.

 

Mândria de a fi eminescian

 

Din textul lucrării răzbate sentimentul de mândrie al celor ce aparţin într-un fel sau altul, elevi sau profesori, comunităţii acestui liceu, actualmente Colegiul Naţional Mihai Eminescu din Satu Mare. Acest aspect nu a trecut neremarcat nici de prefaţatorul cărţii, Lucian Turcu. El sccrie că autorii şi-au asumat “o forma mentis generatoare de identitate culturală: aceea de a fi eminescian şi de a fi mândru de acest fapt!”. Cu atât mai mult reiese acest lucru din urările autorilor, scrise în prefaţă, adresate marii familii, “familia eminescienilor sătmăreni”.

Autorii subliniază valoarea dascălilor din această instituţie şi în anexele la volum. Astfel, Anexa 2 cu prinde un lung şir de note biografice ale profesorilor “remarcabili” ai liceului, aşa cum înşişi autorii precizează. În aceeaşi linie se remarcă “Societatea de lectură” a liceului, revistele şcolare, “Asociaţia sportivă Şcolară Luceafărul 2002”, precum şi seria de interviuri cu profesori şi directori ai colegiului.

 

Organizaţii de tineret de-a lungul anilor

 

Volumul conţine informaţii despre activitatea extraşcolară a elevilor de la acest liceu, desfăşurată în cadrul unor instituţii reglementate la nivel naţional şi mai mult sau mai puţin înregimentate politic.

Extraordinar este contextul istoric în care organizaţiile de tineret şi-au desfăşurat activitatea, începând de la Marea Unire din 1918 până în prezent, traversând succesiv mai multe regimuri politice. Astfel, după regimul democratic instaurat după 1918, a urmat dictatura regelui Carol al II-lea, dictatura hortistă, regimul de dictatură al partidului comunist şi în final regimul democratic actual.

În aceste regimuri politice şi-au desfăşurat activitatea organizaţiile elevilor sub denumirile: Cercetăşia, Frăţiile de Cruce, Straja ţării, Cultul eroilor, Uniunea Tineretului Comunist şi Consiliul Şcolar al Elevilor.

Poate că nu întâmplător autorii au ales drept mottoului volumului versurile poetului Radu Gyr: „Înfrânt nu eşti atunci când sângeri,/ Nici ochii când în lacrimi ţi-s./ Adevăratele înfrângeri/ sunt renunţările la vis.

Exemple elocvente, cu caracter generalizator, menite a înţelege contextul istoric şi motivaţiile celor care au optat pentru a activa într-o organizaţie sau alta, sunt cele ale elevilor Mitrofan Fetie, membru al organizaţiei Frăţiile de Cruce şi Emeric Roth (cu nume preschimbat Imre Toth), membru al partidului comunist. Evoluţia celor doi foşti elevi este tratată pe larg în monografie, sub forma unor studii de caz.

 

Accent pe toleranţă

 

Atât înainte de 1989, cât şi în prezent, numeroşi istorici au optat pentru trecerea sub tăcere a anumitor subiecte mai mult sau mai puţin sensibile, în timp ce alţii le tratează cu patimă, în spirit partinic. Într-adevăr, schimbările prilejuite de Marea Unire şi formarea Statului naţional unitar român au constituit un şoc pentru minoritari. (Ajunge să ne imaginăm că seara ne culcăm într-o ţară, iar dimineaţa ne trezim în alta).

Pentru a trata echilibrat, obiectiv asemenea subiecte, autorii monografiei la care ne referim au ales o cale de mijloc, punând accent pe spiritul de toleranţă. Acest spirit de toleranţă răzbate până şi în circumstanţele citării afirmaţiilor unor extremişti (Ducso Csaba), ei fiind trataţi fără reacţii pătimaşe.

Totuşi, opţiunea autorilor de a consemna fapte şi de a lăsa “analiza acestora pe seama cititorilor” are limitele sale. Chiar tinzând spre maximum de obiectivitate, nu poţi evita un punct de vedere fie şi numai prin selecţia faptelor. Poate că anumite pasaje din lucrare ar necesita rectificări, cel puţin sub formă de note de subsol. Aşa, de pildă, citim din cartea lui Imre Toth că în zona Sătmarului ar fi fost şi populaţie aromână colonizată, provenită din Macedonia şi Bulgaria. Este adevărat că în perioada interbelică a existat un val de imigraţie a aromânilor din Macedonia, numai că ei s-au stabilit în Dobrogea şi Cadrilater, nicidecum în zona Sătmarului. Excepţii ar putea fi, dar nicidecum un fenomen cu caracter de generalitate, aşa cum lasă autorul să se înţeleagă în cartea de interviuri recent apărută şi intitulată Peter Vardi în dialog cu Imre Toth.

 

Însemnări de la lansarea cărţii

 

În şirul de 13 volume din seria Caietele eminescienilor volumul intitulat „Organizaţii de tineret din Liceul Mihail Eminescu” are o semnificaţie aparte. Prin această lucrare înţelegem mult mai bine desfăşurarea istoriei naţionale la nivel micro, evenimentele desfăşurate în cadrul instituţiei fiind o reflectare a deciziilor oamenilor politici aflaţi într-un moment sau altul la cârma ţării.

Într-o cronică mai cuprinzătoare, am scris despre lansarea volumului, manifestare care a avut loc pe 21 decembrie 2017, în sala amfiteatru a Colegiul Naţional Mihai Eminescu Satu Mare, cu participarea a numeroşi oameni de cultură, cu predilecţie “eminescieni”, cum le place lor să-şi spună. Evenimentul a prilejuit vii dezbateri care credem că vor continua şi în viitor şi vor genera subiecte fertile pentru tratarea lor în continuarea seriei Caietele eminescienilor.

Totodată, avem certitudinea că volumul la care ne referim va avea rolul unei lucrări de referinţă în domeniu, de mare utilitate pentru viitoare monografii ale unor instituţii de învăţământ la nivel naţional, nu doar pe plan judeţean.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.