Asculta acest articolNu există vizită a unui demnitar străin care să nu dea sfaturi. Umilința pășește pe urmele fiecărei vizite la nivel înalt. Noul președinte al Franței nu a făcut excepție. Dacă nu a putut da un răspuns la problemele transportatorilor români care pentru aceeași muncă sunt plătiți de trei ori mai puțin a știut foarte bine să dea un verdict pe proiectul de lege a justiției, încă neprezentat încă. Nu ne-a dat asigurări ferme nici în ceea ce privește acceptarea României în Spațiul Schengen, dar știe că râvnitul spațiu de circulație liberă nu funcționează bine.
Președintele Klaus Iohannis a devenit unul dintre cei mai căutați șefi de stat din Europa de Est. Vor fi descoperit președinții celor mai dezvoltate țări din lume talentul de diplomat al președintelui României? Care să fie motivul atracției neașteptate? Secretul succesului să fie oare procentul de 2% din PIB destinat înzestrării armatei române? Miliardele de dolari destinate achiziționării de arme performante a fost subiect de discuție și cu președintele SUA. Donald Trump a felicitat România pentru decizia sa înțeleaptă. Contractul de achiziționare a rachetelor americane de tip Patriot este într-o stare avansată de negociere.
Atâta vreme cât România nu avea de oferit nimic nu ne vizita nimeni. Cum s-a deschis punga, cum suntem o țară atractivă și din punct de vedere diplomatic. Președintele Franței cu siguranță nu a venit în România doar pentru ca soția sa s-și poată etala ținuta de 26.000 de euro. Franța este interesată să vândă aeronave Airbus. TAROM, o companie de stat pe pierderi, încă nu s-a decis dacă să cumpere aeronave americane Boeing sau franceze Airbus. Succesul vizitei președintelui Macron depinde de un astfel de contract.
În schimbul unor avantaje comerciale politicienii români primesc susținere de ordin electoral. Printre altele președintele Trump, pe urmele lui președintele Macron, au punctat pe marginea luptei anti-corupție, întâmplător una din temele favorite al președintelui Iohannis. Un ajutor strategic din exterior pentru luptele din interior.
Deja toată lumea știe că în momentul în care vorbesc despre România trebuie să pomenească despre această problemă. Corupția s-a lipit de matricea spirituală, de portretul-robot al României ca scaiul de oaie. Nu se mai desprinde. Am pierdut pe drum faima de hoți, dar ne-am câștigat-o pe cea de corupți.
Nu am auzit ca în timpul acestei vizite președintele Franței să fi promis cu fermitate că va lupta pentru intrarea României în Spațiul Schengen. Nici că va rezolva problema transportatorilor români. Cu ce ne-am ales în urma acestei vizite? Trebuie să fie și părți bune. România, prin Klaus Iohannis, intră în clubul select al celor mai importanți lideri ai lumii. Palmaresul său se îmbogățește cu fiecare vizită externă. România bate însă pasul pe loc. Fondurile europene vin tot atât de greu, multinaționalele nu pot fi impozitate la fel ca firmele românești. Rămânem o țară de mâna a doua având în frunte un președinte de primă linie, cu o primă doamnă care reușește să țină pasul cu alte prime doamne din lume.
Fără îndoială, președintele Iohannis se află într-o ofensivă diplomatică, aparent fără precedent. Comparată cu strădaniile președintelui Emil Constantinescu, efectele nu se ridică la nivelul de acum 20 de ani. Atunci existau două ținte: Nato și UE. Președintele Băsescu a mers pe șmecherii, fără o țintă precisă. Întrebarea este ce și cât de rapid câștigă România de pe urma ofensivei diplomatice a președintelui Klaus Iohannis? Care este ținta?
