Image 1
Image 2

OAR şi UAR iau poziţie publică faţă de lucrările din Centrul Civic – Satu Mare

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
1-centrul_civic_satu_mare

O parte importantă a membrilor Ordinului Arhitecţilor din România şi a Uniunii Arhitectilor din România au luat cunoştinţă, cu surprindere şi vădită îngrijorare, de faptul că în Centrul Civic al Municipiului Satu Mare au fost demarate lucrări de ”reabilitare”  a platformei pietonale şi a unor elemente de mobilier urban, fără consultarea mediului profesional şi în totală contradicţie cu concepţia iniţială.

Facem cunoscut reprezentanţilor administraţiei publice locale şi opiniei publice faptul că Centrul Civic al Municipiului Satu Mare, lucrare proiectată în perioada 1975 – 1986 de cunoscutul arhitect Nicolae Porumbescu, constituie una dintre cele mai valoroase amenajări urbanistice şi lucrări de arhitectură realizate în anii 1980 din întregul areal al Europei de Est. Această investiţie, gândită şi executată cu un remarcabil profesionalism, marcând o concepţie originală, folosind un limbaj arhitectural unitar şi consecvent intenţiilor realizatorilor, a fost apreciată în mod deosebit de mediul profesional din ţară şi străinătate.

”Reabilitarea” platformei pietonale şi a altor componente ale Centrului Civic folosind materiale inadecvate şi rezolvări care intră în contradicţie cu concepţia şi intenţiile atent puse în operă de autorul şi realizatorul ansamblului constituie o agresiune la adresa patrimoniului arhitectural şi urbanistic naţional şi un demers anticultural, neprofesionist şi condamnabil.

În mod evident, este o scăpare din punct de vedere al reglementărilor legislative faptul că sunt prea puţin sau deloc protejate de intervenţii neavenite şi mutilante o serie de lucrări de certă valoare realizate în perioada contemporană şi care ar trebui clasate ca monumente de arhitectură. Ordinul Arhitecţilor din România şi Uniunea Arhitecţilor din România apreciază în mod deosebit fondul urbanistic al municipiului Satu Mare realizat în sec. XIX sau începutul sec. XX, cât şi cele realizate în a doua jumătate a secolului XX.

În contextul în care OAR şi UAR au solicitat începerea procedurii de clasare în Lista Naţională a Monumentelor Istorice a ansamblului şi a obiectivelor componente, facem un apel către autorităţile locale adresându-ne Consiliului Local al Municipiul Satu Mare şi domnului Primar Kereskenyi Gabor, cu rugămintea să reanalizeze situaţia şi să ia măsurile necesare  pentru oprirea unor intervenţii cu daune ireparabile, iar reabilitarea dorită să aibă un sens real şi profesional corect.

Înţelegând oportunitatea atragerii fondurilor europene în vederea modernizării spaţiului urban al „Centrului nou” şi de extindere a traseelor pietonale, considerăm că valenţele arhitecturale şi urbanistice ale Ansamblului proiectat de Nicolae Porumbescu impun o abordare de tip reabilitare, cu păstrarea configuraţiei volumetrice şi planimetrice a conceptului, materialelor şi detaliilor originale, incluzând şi elementele de mobilier urban, fără de care complexitatea, unicitatea şi coerenţa creaţiei de artă totală, ideală, de tip Gesamtkunstwerk a autorului îşi pierde definitiv acest caracter esenţial.

 

Ca atare, propunem subordonarea şi adaptarea „din mers“ a soluţiilor tehnice şi a materialelor utilizate conceptului iniţial, fiind ferm convinşi că printr-o restaurare de tip consensual, cu subordonarea necesară în raport cu valorile proiectului original, se pot împlini atât dezideratul primar al reabilitării şi modernizării, fără periclitarea finanţării, cât şi obiectivul păstrării autenticităţii acestei opere unice a arh. Porumbescu, insuficient protejate de lege şi de reglementările urbanistice.

 

2-dale_vechi_dale_noi_satu_mare

 

centrul_civic_dale_sparte_satu_mare
centrul_civic_dale_sparte_satu_mare

Motivăm demersul prin câteva repere care atestă valoarea arhitecturală deosebită a acestui ansamblu, urmând ca OAR şi UAR să sprijine elaborarea documentaţiei necesare pentru clasarea definitivă a ansamblului pe parcursul unui an, timp în care ansamblului şi părţilor componente ar urma să i se confere statutul de monument istoric, conform procedurilor legale.

Autorul, arhitectul Nicolae Porumbescu, este deţinătorul mai multor Premii ale Uniunii Arhitecţilor din România, fiind considerat unul dintre cei mai valoroşi  arhitecţi contemporani ai acestei ţări. El a fost apreciat şi remarcat în mod public, încă din anii ’60 ai secolului trecut, de însuşi preşedintele Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor (UIA), Sir Robert Matthew, pentru Casa de Cultură din Suceava, datorită mijloacelor de expresie specifice şi limbajului arhitectural al obiectivelor din Centrul Civic din Satu Mare.  Creator şi profesor arhitect, existenţa lui Nicolae Porumbescu şi-a găsit sensul deplin într-o profesie deopotrivă de bogată în frumuseţe şi dificultăţi, o profesie care nu-i răsplăteşte decât pe cei ce o trăiesc cu vocaţie şi cu intensitatea pasiunii.

Opera sa se individualizează prin originalitate, forţă, unitate stilistică şi coerenţă, ca expresie autentică a spiritualităţii româneşti, ca parte integrantă a celei universale. Aceste aspecte au fost în centrul preocupărilor sale de arhitect, după cum mărturiseşte într-un interviu:

 „Am lucrat pentru o arhitectură contemporană românească, m-am străduit să-mi formez un mod de gândire, să asimilez sensibilitatea, trăirea lirică a poporului meu.”

„[..] a ne manifesta în cadrul umanităţii, cu ceea ce este cel mai profund adevăr al poporului nostru, este datoria, deci necesitatea luptei de a fi noi înşine, de a ne afirma personalitatea. În contextul vieţii contemporane căreia îi aparţinem, specificitatea nu este o problemă de conjunctură, ci o nevoie imperioasă de a nu intra într-o entropie generală spirituală […]. Bartok muzicianul vorbeşte de întoarceri la izvoare tocmai în sensul de a găsi filoanele comune ale umanităţii. În arhitectura noastră populară sunt prezente aceste filoane, în plus încărcate cu poezie, cu lirism stăpânit, cald şi învăluitor, care face comunicarea posibilă, dar posibilă şi trăirea lirică cea mai intensă.” (Interviu: Nelu Ionescu – preluat din Ziarul Flacăra, preluat în revista „Repere” nr. 19 din 2014).

Activitatea arhitectului Porumbescu se întinde pe o perioadă de aproape cincizeci de ani, timp în care lumea a cunoscut frământări şi convulsii, speranţe şi decepţii. A fost implicat în toate momentele importante pe care le-a cunoscut profesia de arhitect în a doua parte a secolului trecut în ţara noastră.

Arhitect complet, a realizat proiecte de clădiri, studii şi proiecte de urbanism şi amenajări exterioare, proiecte de mobilier. A trecut prin episodul arhitecturii formaliste a anilor ’50, după care a fost printre cei ce au contribuit la reintrarea arhitecturii româneşti în modernitate, a îmbogăţit valorile acesteia cu cele mai semnificative opere ale interpretării tradiţiei, din anii ’60 –’70, printre care se numără Casele de Cultură din Suceava şi Baia Mare, clădirea filialei Academiei şi corpurile de clădire ale  Facultăţilor de Construcţii şi Arhitectură din Iaşi, şi şi-a încheiat cariera cu marile proiecte ale ansamblului de la Satu Mare şi studiile pentru noul centru civic al capitalei.

Între aceste realizări se remarcă prin complexitate, amploare şi forţă, ansamblul Centrului Nou din Satu Mare, compus din următoarele obiective: Palatul Administrativ, Casa de Cultură, Magazinul Universal, Blocuri locuinţe, Amenajarea Pieţei Publice.

Centrul Nou din Satu Mare este una dintre cele mai importante realizări de acest fel din România, care a fost încredinţat unui singur autor de importanţa şi capacitatea profesională a arhitectului Nicolae Porumbescu. Ansamblul are calităţi indiscutabile: compoziţie urbanistică de excepţie, unitate stilistică. Obiectele de arhitectură se disting prin volumetria sculpturală a volumelor, prin subtilitatea realizării spaţiilor interioare şi prin măiestria dozării luminii, caracteristicile arhitecturii unice, originale ale lui Nicolae Porumbescu.

În cadrul compoziţiei, poziţia centrală o ocupă Palatul Administrativ, cea mai înaltă construcţie din România acelei perioade, unică şi îndrăzneaţă realizare tehnică şi structurală,  al cărui corp elansat, în spiritul înaltelor turle ale bisericilor maramureşene, constituie şi astăzi un semnal urban de mare forţă, un reper identitar autentic al oraşului.

Ca la toate proiectele sale, arhitectul Nicolae Porumbescu s-a ocupat de detalierea tuturor componentelor ansamblului, fapt vizibil şi în amenajarea pieţei publice: pardoselile decorative, obiectele de mobilier urban, care sunt deopotrivă realizări remarcabile. Coerenţa şi armonia detaliilor leagă prin limbajul formal distinctiv toate elementele compoziţiei, realizând o fluenţă unitară între plastica spaţiului interior, expresia faţadelor şi amenajarea urbană care leagă corpurile ansamblului.

Valoarea arhitecturii lui Nicolae Porumbescu a fost recunoscută şi consemnată în lucrări despre repere importante ale arhitecturii româneşti şi mondiale:

•Vais, Dana, „SOS Brutalism: A Global Survey” – Catalog DAM + Wurstenrot Foudation, Zurch (Park Books) 2017;

•Lexicon ilustrat de Arhitectură modernă (traducere din limba germană din 1969 ), Editura tehnică, Bucureşti;

•Melicson, Marcel, Arhitectura moderna. Oameni şi idei, curente şi tendinţe, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedica, Bucureşti, 1975;

•Curinschi Vorona, Gheorghe, Istoria arhitecturii în România, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981.

În concluzie, realizările arhitectului Nicolae Porumbescu, apreciate pentru calitatea şi unicitatea lor în România, pentru stilul în care transpare o autentică dragoste pentru cultura tradiţională, o permanentă căutare a identităţii şi esenţelor, sunt deopotrivă reprezentative şi semnificative pentru arhitectura modernă mondială. Ordinul Arhitecţilor din România şi Uniunea Arhitecţilor din România militează ca aceste lucrări să fie conservate, protejate de intervenţii care distrug detalii, deturnează concepţia spaţială a clădirilor sau modifică volumetria şi faţadele şi consideră că se impune de urgenţă necesitatea clasării lor.

 

Mulţumim pentru contribuţia la redactarea acestui punct de vedere dr. arh. Cristina Andrei, arh. Ioan Andriu şi dr. arh. Radu Andrei.

 

Eugen Vaida, Coordonator GdL Patrimoniu al OAR

Alexandru Găvozdea, preşedinte OAR

Ileana Tureanu, preşedinte UAR 

 

Material preluat 

https://www.oar.archi/actualitate/oar-si-uar-iau-pozitie-publica-fata-de-lucrarile-din-centrul-civic-satu-mare?fbclid=IwAR22ArcM2clh2-q319AvznNvwWRq6iI_318YG9y9sE2I5Kf0Zx0TWVf98oY

4 comentarii

  1. Va rog sa cititi cu atentie panoul pe care scrie ca obiectivul este sa se reduca emisia de carbon. Adeca se schimba piatra cu beton si se reduce emisia de carbon? Aici este minciuna. Asa ceva este de resortul DNA. Megeti pina la capat!!!!

Lasă un răspuns

Connect with