Asculta acest articolNumărul firmelor cu capital străin a crescut în primele luni ale acestui an cu 32,7%, față de primele luni ale anului 2021. O veste bună. În primul trimestru al acestui an, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 4,676 miliarde euro, cu 71% mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2021. O veste rea.
Urmând această rețetă, ar trebui să găsim o veste bună. Nu ne dă voie Consiliul Fiscal care recomandă guvernului să crească taxele și impozitele. Deci, o veste rea.
Avem însă și o veste bună, însă nu privește pe toată lumea, ci doar firmele și angajații din domeniul industriei prelucrătoare care a înregistrat o creștere a comenzilor cu 22,5%, mai mari decât în aceeași perioadă a anului 2021. Vestea proastă este că s-a scumpit materia primă, fier, lemn și ce se mai folosește în această industrie, precum și energia electrică, gazul etc. O veste rea pentru toată lumea, mai ales pentru cei care trebuie să plătească rate la creditele luate: indicele Robor a urcat săptămâna trecută la 5,50% pe an. Nu sunt prea multe motive de bucurie nici în sectorul agricol. Efectivele de bovine, porcine, ovine și caprine este în scădere față de anul trecut, în schimb este în creștere sectorul păsări.
O știre amestecată, în care veștile bune și veștile rele sunt greu de interpretat, se referă la consumul de energie electrică. Astfel, consumul în industrie a scăzut cu 1,1%, probabil datorită economiei pe care au făcut-o firmele, dar consumul pentru iluminatul public a crescut cu 1,3%. Creșterea poate fi cauzată de factorul uman, care a uitat să stingă luminile dimineața. Dar per total, consumul de electricitate la nivel național a fost cu 2% mai mic. În ceea ce privește importul și exportul de electricitate Institutul Național de Statistică anunță că exporturile au scăzut cu 9,2%, iar importurile de electricitate au crescut cu 13,1%. Nici aici nu stăm bine, importăm mai mult decât exportăm. Ca de altfel la foarte multe produse.
Alegând aproape la întâmplare niște cifre, ca să nu ne doară capul ar trebui să urmăm recomandarea guvernatorului Mugur Isărescu, adică să bem ceai de tei. De unde toată lumea credea că guvernatorului BNR îi arde de glume, vine domnul Popa tot de la Banca Națională, și explică mai pe îndelete cum stă treaba cu ceaiul de tei. Nu e o glumă cum părea, ci are o semnificație mult mai profundă. Iată ce scrie domnul Popa că a vrut să spună domnul Isărescu despre consumul de ceai de tei, ca remediu la necazurile zilelor noastre: “Semnificația mesajului cu ceaiul de tei este una mult mai profundă: atacă problema anticipațiilor inflaționiste, pentru că BNR nu vrea să întâmpine o problemă suplimentară prin canalul anticipațiilor”. Corect spus. Dar să vedem ce înseamnă “anticipațiile inflaționiste”?
Dacă domnul Isărescu s-a limitat să arunce doar o cană de ceai de tei fierbinte în cazanul fără fund al neîncrederii populației în măsurile luate de guvernanți și BNR, domnul Popa dă explicații convingătoare despre ce înseamnă anticipațiile inflaționiste: “dacă ar mai exista episoade de isterie, atunci populația ar putea crede, incorect, că episoadele vor tot continua și că prețurile vor continua să crească, crez ce ar face rău tot populației. Deci isteria ar crește prețurile, iar creșterea prețurilor ar crea și mai multă isterie. Panica ar crea panică, iar anticipațiile viitoare s-ar hrăni cu anticipațiile curente, pentru că inflația se hrănește cu inflație dacă Banca Centrală nu ia măsuri”. Am citat la greu pentru că numai astfel putem afla pilda guvernatorului Isărescu despre ceaiul de tei. Oare unde ar trebui să includem pilda cu ceaiul de tei și explicațiile ulterioare, la veștile bune sau rele? Să sperăm că cititorii noștri vor înțelege mai mult decât noi despre inflația care se hrănește cu inflație și despre anticipațiile viitoare care se hrănesc cu anticipațiile curente. Nu era mai simplu pentru domnul guvernator al Băncii Naționale să pună degetul pe rană și să lase ceaiul de tei pentru băutorii curenți de ceai de tei?
Acestea fiind spuse, trecem și ceaiul de tei la veștile rele.
