Asculta acest articolPreședintele Comisiei Europene face o vizită în România. A început prin a participa la o ședință reunită a celor două camere.
Dacă s-ar numi primul ministru al UE, președintele CE ar deveni cea mai importantă figură politică nu doar din Europa, ci din întreaga lume.
El s-ar putea considera omologul președintelui SUA și al președintelui Rusiei. Un președinte de comisie este doar un președinte de comisie, chiar dacă în pixul lui stau miliardele de euro ale fondurilor europene.
Poate că ne înșelăm, iar șeful comisiei Consiliului European nu este decât produsul supra-birocrației care i-au făcut pe englezi să părăsească UE.
Jean-Calude Juncker și-a făcut apariția în Parlamentul României cu un gest care a stârnit invidie și stupefacție. L-a binecuvântat pe fostul președinte cu trei pupături apăsate pe chelie. Imaginea a devenit virală pe internet.
Acest gest arată puternica susținere de care se bucură Băsescu în plan internațional. Nu mai este personajul timid care stătea stingher într-un colț la întâlnirile cu președinții și șefii de stat.
După un mandat de zece ani poate spune că se trage de brăcinare cu cei care conduc lumea.
Discursul din Parlament a senatorului Băsescu a fost unul de mare forță. Ca o recompensă pentru pupăturile pe frunte, fostul președinte al României și-a exprimat opinia că ar trebui să se înființeze Statele Unite ale Europei.
În prezumtiva situație Juncker nu ar mai fi doar un simplu președinte al C.E. El ar fi omologul președintelui Trunp și al președintelui Putin. Dar până atunci mai trebuie să așteptăm.
Dacă România are ceva de cerut va trebui să apeleze la pilele lui Traian Băsescu. Într-adevăr, România, prin Liviu Dragnea, a cerut să-i fie atribuită Agenția Europeană a Medicamentului, pe care Marea Britanie o pierde după BREXIT.
Cu ocazia acestei vizite președintele Juncker mai putea afla direct de la sursă că România nu are acreditate Autoritățile de Management și nu va primi nici un euro din fondurile europene.
Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu în discursul său a acuzat represiunile din România din ultimii ani, ca fantome ale comunismului pe care unii dintre funcționarii de la Bruxelles le aplaudă. Președintele Juncker a aflat așadar de la cel mai înalt nivel că în România sunt probleme care în alte țări nu se regăsesc pe agenda zilei.
Nu avem idee cât de influent este cel care conduce Comisia Europeană, instituția executivă a Uniunii Europene. Pe de altă parte, în spațiul public se discută într-un anumit mod. Despre Uniunea Europeană se discută deja într-o limbă de lemn. Există șabloane, clișee din care politicienii refuză să iasă. Dincolo de ele există foarte multe nemulțumiri, inechități, tratamente discriminatorii. Uniunea Europeană devine cea mai birocratică instituție din lume care se revendică de la democrație.
În spatele limbajului diplomatic există interese uriașe. Unii pierd, alții câștigă. Transnaționalele proliferează, în timp ce firmele autohtone decad, producția locală își restrânge aria de activitate.
Ultima întâlnire, și cea mai importantă, a avut-o președintele Comisiei C.E. cu președintele României. Klaus Iohannis s-a familiarizat cu problemele UE, cunoaște importanța fiecărei instituții europene, prerogativele fiecărui înalt funcționar.
Comunicatul comun este însă în aceeași termeni, încărcat de șabloane și clișee privind viitorul Europei.
