Asculta acest articolDe câteva zile propunerea Adrianei Săftoiu ca fiecare candidat la parlamentare să dea un examen de limba română a făcut furori în PNL. Diana Tușa a simțit nevoia să intervină pentru a-și apăra colegii, spunând că aceștia nu sunt agramați sau reduși mintal. Disputa se poartă, de fapt, între actuala purtătoare de cuvânt și fosta purtătoare de cuvânt. Și depășește problema scrierii unui eseu. Diana Tușa vorbește despre “simulacrul competiției interne” pentru un nou mandat.
În condițiile în care “listele sunt bătute în cuie” nu se face altceva decât să se dea impresia că se caută criterii de desemnare a candidaților. Aceasta este problema reală. Nu interesează pe nimeni cât de bine știu scrie în limba română viitorii parlamentari. Cultura, în general, nu intră în preocupările celor care caută să trăiască din politică. Este cel mai ușor trai din zilele noastre. Fără responsabilitate, fără bătăi de cap, doar din când în când deranjați de DNA, politicienii români sunt o specie aparte. Puțini dintre ei dau dovadă de onestitate. Puțini au o pregătire profesională care să-i recomande pentru posturile pe care le ocupă doar pentru că plătesc cotizație la un partid.
Adriana Săftoiu vorbea doar despre parlamentari, însă nu doar ei sunt politicieni. Conceptul trebuie extins la toți cei care sunt numiți în funcții pe criterii politice. De asemenea, problema calității se pune la tot ceea ce înseamnă autoritate publică, locală sau centrală. |ara se duce de râpă pentru că de zeci de ani nu se nimeresc decât din întâmplare oamenii potriviți la locurile potrivite. Prin urmare, orice dezbatere, orice propunere de “scriere a unui eseu” este binevenită. Ceea ce nu înseamnă că este și bine primită.
O dezbatere pe tema agramaților din sistemul public merită purtată. Ceea ce nu înseamnă neapărat că toți trebuie să știe de ce “binevenită” se scrie împreună, iar “bine primită” separat. O demarcație clară între “bineveniți” și “bine primiți” este necesară. Dar cu siguranță nu va veni nici dacă în PNL se vor da extemporale în fiecare săptămână. Și care să fie și eliminatorii.
Dacă Săftoiu ar fi pus altfel problema și ar fi extins obligativitatea examenului de cultură generală la toate partidele, nu și-ar fi atras criticile colegilor din PNL. Aceștia mai degrabă ar fi salutat inițiativa, gândindu-se că testul ar fi făcut ravagii mai mari în PSD. Acolo situația este mai dramatică, dar așa este construit partidul social-democraților. Acolo și-au aflat locul oameni mai din popor, mai puțin săftoiați, mai vanghelizați. PSD este mai aproape de “talpa țării”, în vreme ce PNL are pretenția că reprezintă o categorie de oameni cu o gândire mai liberă.
Este ușor, și există tentația, să spui că toți sunt o apă și-un pământ. În realitate sunt diferențe mari între bazinele electorale ale celor două partide principale. Bine că doamna Săftoiu nu propune ca fiecare alegător să scrie un eseu despre cei care le cer voturile și îi reprezintă în parlament. Ceva de genul unui denunț anonim. Glume și glumițe. Ceva de genul acesta sunt majoritatea propunerilor care curg dinspre politicieni spre muritorii de rând. Dincolo de senzaționalul propunerii doamnei Adriana Săftoiu se află o realitate crudă: politicienii români sunt din ce în ce mai superficiali, mai inculți și în același timp mai agresivi. O minimă selecție se impune mai mult decât oricând.
