O politică perfidă: nici lapte, nici benzină

Scris de Dumitru Păcuraru, 20 septembrie 2022 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Atât de mult se vorbeşte în gol, despre compensări, despre creşteri fanteziste de pensii şi salarii, despre ce vrea PSD şi nu vrea PNL, încât s-au uitat cu desăvârşire problemele reale cu care se confruntă economia aceste ţări, industria reală care alimentează bugetul cu care guvernul jonglează cum vrea.

Dăm vacile de lapte la abator, zice un fermier, pentru că nu le mai putem întreţine. Este un exemplu extrem.

Sigur că avem nevoie de energie, de gaz, de lemne, de benzină şi motorină, dar ce facem cu restul economiei? Până şi expansivul ministru Daea, foarte vizibil în timpul primului său mandat, a intrat într-un con de umbră în actualul mandat.

Agricultura a fost tăiată de pe agenda zilei. Pe lista priorităţilor acestui guvern nu există decât probleme propagandistice. Totul este o spoială. PSD se preface că este supărat pe PNL, acesta la rândul lui arată cu degetul spre PSD acuzându-l că este populist.

Se închid firme după firme. Dispar locuri de muncă, dar nimănui nu-i pasă cu adevărat. Pentru o companie care nu-şi mai ridică avioanele de la sol, din cauza unor datorii, au sărit în aer toţi deştepţii din guvern. Pentru problemele simple, dar extrem de multe, de ordinul sutelor de mii, nu se deranjează nimeni. Ţara moare, iar guvernul se joacă de-a politica. Se aruncă miliarde de euro pentru investiţii care vor trebui întreţinute cu alţi şi alţi bani. Se toarnă în această perioadă atâta beton peste ţară, încât doar cu resturile ce se pierd, s-ar putea da un impuls producţiei agricole.

Dacă unul din cele două partide s-ar decide să părăsească guvernarea, ar trebui să invoce drept motiv ignorarea totală a producţiei agricole naţionale. Câtă marfă din marile magazine provine din producţie proprie românească şi câtă din alte ţări? Cu ce preţ sunt achiziţionate produsele de la fermele româneşti şi la ce preţ ajung pe rafturi?
Intrând împreună la guvernare, PSD şi PNL nu vor avea ocazia să arate ce rezultate au obţinut împreună, ci cât dezastru au lăsat în urmă. Păcat că nu există o variantă credibilă, o alternativă la actuala guvernare. Partidul AUR rămâne o simplă stare de spirit. Cum a fost Caritasul anilor 1990. Aşchiile care s-au rupt din marile partide, Pro-România din PSD, apoi ALDE şi PMP din PNL, respectiv din fostul PDL, nu au avut priză la public şi au rămas înafara parlamentului. De ce ? Pentru că populaţia a avut încredere în marele PNL, pentru că PSD are o capacitate propagandistică uriaşă şi a reuşit să-şi construiască un bazin electoral captiv.

Se demonstrează acum, când ambele partide sunt asociate la guvernare, că nu au oameni valoroşi, că sunt conduse la vârf de un grup minuscul de oameni care nu fac altceva, nu au altă preocupare, decât să-şi conserve şi să-şi consolideze controlul asupra partidelor pe care le conduc.

Situaţia PNL-ului este ceva mai complicată decât a PSD-ului. Sub umbrela preşedintelui Iohannis a reuşit să ajungă la guvernare după alegerile din 2020, încropind o coaliţie de dreapta. Lupta internă, aruncarea peste bord a lui Ludovic Orban, în loc să clarifice raportul de putere în partid, a generat o nouă luptă pentru putere. Învingătorul, Florin Cîţu, a fost la rândul lui ejectat din partid. Ce este şi ce reprezintă acum PNL-ul condus de un fost general? O masă amorfă de foşti iluştri anonimi, care s-au strecurat la vârful partidului după ce au fost înlăturaţi susţinătorii lui Orban şi Cîţu, care au virat spre noul lider, pe care la un moment dat îl vor trăda.

Adevărata problemă cu care se confruntă România nu este criza energiei, ci criza partidelor. Nici PSD, nici PNL nu sunt formaţiuni politice în înţelesul clasic al cuvântului. Sunt doar minuscule grupări care au pretenţia că pot guverna o ţară, dar, în fapt, nu au capacitatea de a înţelege spre ce se îndreaptă omenirea după seria de crize, prima declanşată de o pandemie prost gestionată, transformată într-o afacere a giganţilor tehnologici, a doua criză generată de un conflict prost gestionat de SUA, folosindu-se de NATO.

Dar dincolo de marea conflagraţie generată de criza energetică, există incapacitatea funciară a marilor partide politice.

Înţelegem că nu pot rezolva problema benzinei, a energiei, dar de ce nu pot gestiona măcar criza laptelui naţional?

Abonează-te acum Online!