19.07.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Costea, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Ce a discutat preşedintele cu premierul?(reluare) 01.30 Cultură, Fior de Zatmar 02.40 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 03.30 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Daniel Frei. Titlul emisiunii: Cooperativa şi avantajele ei pentru fermieri. 04.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Ionela Toma. 05.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Ilyes Ilona . 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Adrian Marc. Titlul emisiunii: Stadiul investiţiilor la Spitalul Judeţean Satu Mare.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Ilyes Ilona. 09.30 Sănătate, frumuseţe, stil, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Lia Marinela Avram. 10.20 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas, Gordan Dalma, Gsiszar Lorant. Titlul emisiunii: La Satu Mare se organizează Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Costea, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Ce a discutat preşedintele cu premierul?(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 14.20 Teleshopping 14.45 Cultură, Samfest jazz. 17.00 Cultură, La Poesss a avut loc Forumul Economic Invest. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Talk Show cu Carol Erdos

O perspectivă dramatică asupra scenei politice

Scris de Dumitru Păcuraru, 28 noiembrie 2015 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

În urmă cu câţiva ani polarizarea electoratului pe criterii  doctrinare, stânga-dreapta, era dezideratul spre care tindeau toate partidele. Se deplângea faptul că dreapta era divizată. Existau mai multe partide liberale, câteva partide democrat creştine sau populare. Se credea că scena politică din România trebuia să urmeze exemplul Statelor Unite unde sunt două partide care se rotesc la guvernare.

În numele acestei teorii a fuzionat PDSR cu vechiul Partid Social Democrat din România reînviat după revoluţie de Sergiu Cunescu. Urmând aceeaşi teorie s-a foamt alianţa DA care puneau de aceeaşi parte a baricadei PD şi PNL. Când polarizarea stânga-dreapta era cât pe ce să se producă, a venit ruptura. PD a ieşit de la guvernare, iar PNL a guvernat ajutat de PSD. Nu s-a ajuns la o veritabilă polarizare nici la alegerile din 2008 în urma cărora au guvernat împreună PDL şi PSD. Patru ani mai târziu, în 2012, eşectoratul avea să aleagă între o alianţă a două partide, unul de dreapta, altul de stânga. USL nu a rezistat un mandat întreg. S-a spart la jumătatea frumului.

Polarizarea mult clamată avea să-şi producă efectul la alegerile prezidenţiale din 2014. Candidatul dreptei, reprezentată de PNL şi PDL, avea să câştige alegerile perzidenţiale pentru că românii neînregimentaţi politic cred mai mult că dreapta este o soluţie mai bună decât stânga. Dar asta numai în cazul prezidenţialelor. Niciun candidat al stângii, cu excepţia lui Ion Iliescu, un caz cu totul special, nu a câştigat preşedinţia.

Sfârşitul anului 2015 prinde partidele  formal polarizate. Există însă o excepţie. ALDE, un partid liberal, se află în tabăra stângii. Guvernul tehnocrat, cât de independent se doreşte, este receptat ca fiind de dreapta. Bineînţeles că primele măsuri  pe care le-a luat au fost de stânga, însă aşa este conjunctura. Nu te poţi sustrage măsurilor populiste, gen majorarea salariilor.

Se poate intui că alegerile din iunie 2016 se vor desfăşura sub semnul polarizării. Vor câştiga primarii susţinuţi de PSD şi primarii susţinuţi de PNL. Strada, cum au fost catalogate protestele în urma cărora a căzut guvernul  Ponta, transmitea revoltată că s-a săturat de partide. În fond, tinerii respingeau polarizarea, adică dominaţia politică a două partide care alternează la putere.

Realitatea din România a demonstrat că o scenă politică împărţită între Stânga şi Dreapta poate conduce la o drame sociale. Împărţirea în Stânga şi Dreapta poate deveni în sine o ideologie la fel de nocivă ca fascismul sau comunismul. Trebuie să existe o idee care să le unească. Nu poţi desfiinţa partidele pentru că atunci renunţi la democraţie. Ideea care să le numească ar putea avea un nume german: Klaus Werner Iohannis. Dar este dispus preşedintele să recunoască valorile stângii şi să le suprapună peste valorile dreptei?

Guvernul Cioloş este format din oameni cu vederi de dreapta şi oameni cu vederi de stânga. Cel puţin în cazul vicepremierului Dâncu se presupune că este de stânga pentru că a făcut parte din guvernul Năstase, de stânga, şi a fost membru PSD. Dacian Cioloş, fără să fie membru de partid, a fost un apropiat al PDL. Prezenţa în acelaşi guvern a oamenilor de stânga şi de dreapta sunt semnale care contrazic ideea de polarizare. Deci i se va servi electoratului o ofertă distinctă de dreapta şi de stânga la viitoarele alegeri? Desigur. Cu precizarea că va conta personalitatea candidatului la primărie. Poate personalitatea este mult spus. Mai degrabă va conta cât de şmecher este, cât de populist, şi e cine şi cum va fi susţinut.

De regulă, până acum am avut o perspectivă  dramatică asupra scenei politice. Dacă guvernul independent va dezamăgi, vom avea o perspectivă ironică asupra scenei politice.

După ce au dezamăgit alegătorii un sfert de secol, partidele  nu vor mai putea emite pretenţii să fie votate prin simplul enunţ al valorilor pe care se presupune că le încorporează ideologiile şi doctrinele de stânga sau de dreapta.  Raportul dintre politicieni şi populaţie de până acum poate fi sintetizat foarte simplu: “Lupii  au murit de grija mieilor!”

Abonează-te acum Online!