Image 1
Image 2

O nouă dispută PNL-PSD: comasarea alegerilor

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Dacă PNL ar declara public, prin vocea premierului, că luna februarie 2023 are 28 de zile, PSD l-ar contrazice, declarând că, în realitate, luna februarie are 29 de zile.
Cu excepţia sloganului că România are nevoie de stabilitate politică cele două partide partenere la guvernare nu se mai înţeleg pe nimic.
PNL a propus comasarea alegerilor locale şi parlamentare şi în timpul premierului Florin Cîţu. Atunci PSD nu a dat un răspuns ferm.
De data aceasta, ţinând seama de sondaje, PNL revine cu propunerea.
Marcel Ciolacu nu exclude varianta comasării, dar nu este de acord cu comasarea localelor şi parlamentarelor. Avantaje şi dezavantaje? PSD, cotat la parlamentare cu 35-36%, ar avea un avantaj dacă ar fi comasate alegerile parlamentare cu cele prezidenţiale.
La parlamentare PNL speră la un procent de 25%, dar deocamdată nu atinge această ţintă. În schimb la locale PNL stă bine în marile oraşe. Comasarea localelor cu parlamentarele i-ar aduce PNL-ului câteva procente la parlamentare. Liberalii stau mai bine la alegerile prezidenţiale. Din anul 2000 candidaţii PSD nu au câştigat un mandat prezidenţial. Pentru 2024 social-democraţii îşi fac tot felul de calcule. Soluţia, cred strategii partidului, ar fi un candidat independent. Ca secretar general adjunct NATO, Mircea Geoană trece drept un independent. Prin poziţia lui are o deschidere internaţională, războiul din Ucraina făcându-l foarte vizibil.
În privinţa comasării alegerilor în ecuaţie intră şi UDMR. Liberalii spun că UDMR nu poate trece pragul electoral pentru că numărul etnicilor maghiari ar fi scăzut dramatic în ultimii ani. Astfel PSD i-ar sări în ajutor oferindu-le voturi în judeţe în care nu există maghiari. Este o afirmaţie fără susţinere în realitate.
Nu doar în problema comasării alegerilor PSD şi PNL se află pe baricade diferite. Cele două partide văd diferit şi Legea Educaţiei. Opinii diferite au despre majorarea pensiilor normale. Critică pensiile speciale, dar nu fac nimic pentru a le aduce la normalitatea dată de contributivitate. Ar putea ajunge la un numitor comun privind taxele, supraimpozitarea muncii, dar nu fac nimic. Ambele partide sunt de acord că este nevoie de reforme structurale, dar nu au nici măcar un proiect în acest sens. :i PSD şi PNL se hrănesc electoral din aparatul bugetar, din birocraţie, plasându-şi oamenii în instituţiile statului.
Cele două partide îşi împart responsabilitatea guvernării, dar îşi împart şi privilegiile puterii. Dacă ar apare o a treia cale, atât PSD cât şi PNL s-ar învârti în jurul pragului electoral, aşa cum o fac partidele foştilor premieri Victor Orban şi Călin Popescu Tăriceanu, precum şi partidul lui Traian Băsescu.
Forţa acestor formaţiuni politice consistă în numărul membrilor, în structurile teritoriale, nu în inteligenţa, nu în capacitatea celor ce reuşesc să se caţăre la vârful partidului.
Pot rezolva alegerile aceste deficienţe majore ale administrării acestei ţări? La nivel naţional foarte puţin. La nivel local un primar bun, un preşedinte de consiliu judeţean, pot schimba faţa unei localităţii, a unui judeţ. Ce diferenţe de substanţă există între guvernarea din timpul coaliţiei PNL-USR-UDMR şi guvernarea coaliţiei PNL-PSD-UDMR? A crescut nivelul de trai? Nu. S-au ieftinit produsele de larg consum? Nu. Au crescut veniturile oamenilor obişnuţi, alţii decât bugetarii? Nu.
De la un rând de alegeri la altul apar tot alte figuri în prim plan. Nu mai face promisiuni Ludovic Orban sau Florin Cîţu. Acum rolul lor a fost preluat de Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu.
Există vreo diferenţă între fostele dispute dintre PNL şi USR şi disputele dintre PSD şi PNL? Există doar diferenţe de nuanţă. Ca între un lup mai tânăr şi fără experienţă şi nişte lupi mai bătrâni şi mai experimentaţi.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with