16.11.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Costea, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Continuă dezbaterile pe marginea raportului MCV şi a rezoluţiei. (reluare) 01.00 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop. 02.30 Cultură – Zilele culturale Poesis – Recital de poezii 03.40 Cultură – 10x10 Născut în România 05.20 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Voicu Sichet. Titlul emisiuni: Voicu Sichet – raport la 4015 de zile. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct cu Laczko Eva, invitat: Boca Ştefania. Titlul emisiuni: De ce este nevoie de Ziua Naţională Fără Tutun? (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Sănătate, frumuseţe, stil, cu Ioana Vladimirescu. 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitat: Racz Ervin. Titlul emisiunii: Reformacio cask rola szol. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Costea, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Continuă dezbaterile pe marginea raportului MCV şi a rezoluţiei. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Cultură – Lansare de carte „Flăcări” de Dariu Pop la Casa Ferenţiu 14.40 Teleshopping 15.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Georgeta Pop. Titlul emisiunii: Accesul la tratamente medicale în strainătate. 15.20 Cultură, Hoinar prin Satu Mare 16.00 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Voicu Sichet. Titlul emisiuni: Voicu Sichet – raport la 4015 de zile. 17.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Ioan Leitner. 18.00 Cultură – România 1918 oameni, momente şi imagini. 18.30 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitat: Dan Brulea. Titlul emisiunii: De ce ajung angajaţii să dea în judecată instituţiile în care lucreaz? (reluare) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan, invitaţi: Ciprian Prodan, Tiberiu Csik . Titlul emisiunii: În memoriamDaniel Prodan .

O moţiune pe Centenar

Scris de Dumitru Păcuraru, 15 septembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Dacă moţiunea pe Justiţie a căzut, să ne imaginăm că, supărată foc, opoziţia va înainta nu o moţiune simplă, ci una de cenzură. Dacă îşi va propune să trântească guvernul, tema ar trebui să fie una de interes naţional.

Şi pentru că intrăm în anul Centenarului, cu siguranţă intelectualii din PNL, USR, PMP îşi vor aduna forţele şi vor înainta o moţiune de cenzură pe tema Centenarului.

După cum se ştie, până acum guvernul nu a alocat nicio resursă financiară pentru marcarea celor o sută de ani care au trecut de la formarea statului român în formula în care îl avem şi azi. Cu mici tăieturi, pe la margini. Miezul însă a rămas.

În general, nu se ştie cum ar trebui sărbătorit un eveniment de o asemenea anvergură. Modele ar fi, dar sunt greu de urmat. Noi, ardelenii, suntem ceva mai în temă. Nu s-a păstrat în memoria colectivă doar momentul 1 Decembrie 1918, ci şi sărbătoarea Mileniului de la cumpăna dintre secolul 19 şi 20.

Despre un monument de amploarea celui din Budapesta, ridicat timp de 10 ani, nu mai poate fi vorba. Dacă preşedintele Băsescu era pe fază, cam pe la începutul celui de-al doilea mandat ar fi putut lansa un program pentru marcarea celor o sută de ani. Emil Boc, câtă vreme era prim ministru, ar fi trebuit să lanseze ceva de genul România 100, platformă electorală gândită de Dacian Cioloş, la sfârşitul mandatului.

O primă concluzie: ne-am trezit prea târziu. Cum nu avem cultul istoriei decât în ajunul zilelor de sărbătoare, când adie mirosul de fasole cu cârnaţi şi se lustruiesc cizmele pentru defilare, nu trebuie să învinuim pe nimeni. Dacă i-ar fi şoptit cineva preşedintelui Băsescu despre apropierea Centenarului ar fi fost altceva.

Nu i-a trecut prin cap nici fostului premier Victor Ponta. Vâna patriotică a început să-i zvâcnească mai târziu, după ce a fost debarcat de la putere.

Ponta avea ca partener de guvernare un istoric. Cum Crin Antonescu era preşedintele unui partid istoric, implicat în amplul proces politic de realizare a Unirii, PNL, de asemenea, se face vinovat de omitere.

Prin urmare, dacă întreaga clasă politică nu s-a uitat la calendar din timp, toate partidele fiind la fel de vinovate, rezultă că nimeni nu poate fi tras la răspundere. Nici măcar cetăţenii de rând, care nu au ieşit în stradă să protesteze că nu se pregăteşte din timp sărbătoarea Centenarului, nu pot fi exoneraţi de răspundere. Când toţi sunt vinovaţi nimeni nu e vinovat.

Poate cu excepţia anului 1928, la împlinirea a zece ani de la Unire, niciuna dintre aniversări nu a avut o componentă culturală marcantă. Atunci, fundaţia Cultura Naţională a publicat trei masive volume, comparabile ca dimensiune cu Trianonul publicat în Ungaria, care s-au vrut o sinteză a culturii româneşti, incluzând şi minorităţile, din cei zece ani trecuţi de la Unire. Pe cont propriu, unii dintre scriitori s-au simţit obligaţi să treacă în revistă cei zece ani, cum a făcut de pildă Cezar Petrescu, publicând Cartea Unirii.

Aşadar, presupunând că PNL, împreună cu celelalte partide din opoziţie, se va decide să înainteze o moţiune de cenzură probabil numită „Centenarul ratat”, ce ar cuprinde şi ce i-ar putea reproşa guvernului PSD-ALDE?

Poate că, în spatele uşilor închise, ei între ei, liderii politici s-ar putea întreba ce anume ar trebui sărbătorit. În cei o sută de ani intră întreg regimul comunist, intră şi perioada războiului când s-au pierdut teritorii, intră şi mandatele lui Ion Iliescu. Intră şi mandatele lui Traian Băsescu, contestate de PSD. Ne-am putea sărbători pe noi înşine, cu tot ce am uitat, cu tot ce am ignorat şi continuăm să ignorăm. Important ar fi ca în urma unei moţiuni de cenzură pe Centenarul ratat să cadă un guvern.

Abonează-te acum Online!