Image 1
Image 2

O lipsă a programelor electorale

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Un subiect insuficient dezbătut în campania electorală este modul în care pot fi aduși acasă muncitorii din străinătate. România se confruntă cu o criză a forței de muncă. Fără mână de lucru, chiar dacă s-ar accesa fondurile europene ar face aproape imposibilă execuția lor. Dacă guvernul viitor va pune un accent mai mare pe investiții, firmele ar face cu greu față.

Se simte lipsa specialiștilor și în sistemul de stat și în cel privat.

Lipsesc și muncitorii necalificați, ca să nu mai vorbim despre medici. Populația din țară este îmbătrânită. Cei plecați în străinătate fac parte din populația activă. Un asemenea exod nu s-a mai văzut. Ne putem compara cu Siria, cu țările aflate în plin război.

  La un moment dat PNL era foarte preocupat de diaspora. Era interesat de cum să organizeze alegerile astfel încât să poată vota cât mai mulți români din străinătate. Proiectul, lăsat de izbeliște, ar fi trebuit completat cu măsuri care să-i aducă pe oameni acasă. La un moment dat se vorbea despre o inițiativă a guvernului prin care li se oferea un ajutor de 50 000 de euro pentru a-și face o firmă. Nu de firme ducem lipsă.

În vremurile lui de glorie, Dan Diaconescu promitea câte 15 000 de euro românilor care se întorceau acasă. Poate că era o promisiune electorală, dar până la urmă doar oferind avantaje materiale pot fi lămuriți să revină acasă. În sfârșit, partidele nu se arată foarte preocupate de acest subiect. Se limitează să enunțe tema, fără să ofere soluții.

În urmă cu câteva luni s-a vorbit foarte intens despre necesitatea unui “proiect de țară“.

Lucru mai important decât să reîntregești țara cu forța de muncă nu există. Adevăratul proiect de țară ar fi să-ți aduci oamenii acasă. Cum, ce ar trebui făcut? Este treaba partidelor să-și bată capul. Din câte se vede nu au nici cea mai vagă idee de ce ar trebui făcut. Nici stânga, nici dreapta, nici partidele mari, nici partidele mai mici, nu fac un minim efort de a schița un plan de bătaie.

De la guvernul Cioloș mai mult decât de la guvernele anterioare,  dat fiind faptul că era format din tehnocrați, deci de oameni bine pregătiți, se așteptau soluții mai practice. Nu a avut timpul necesar, însă nu a lansat nici măcar o dezbatere națională. Poate că soluții există.

S-ar părea că nu avem nici măcar date statistice exacte. Câți sunt plecați, unde sunt plecați, câți dintre ei ar fi dispuși să se  întoarcă? Ce pretenții au? A încercat cineva să-i contacteze, om cu om?

În mod normal, partidele de dreapta sunt mai preocupate de investiții. PNL și-a propus să înbunătățească mediul de afaceri, să-l facă mai prietenos.

Realitatea este că mediul de afaceri din România este la această oră ostil, foarte ostil. S-a ajuns atât de departe încât nimeni nu respectă firmele care produc. Există un fel de dispreț superior la adresa lor, uitându-se că pe umerii lor stă muntele de bugetari. Peste 1,3 milioane  de oameni își iau salariile din impozitele și taxele plătite de acest “mediu de afaceri ostil”.

Într-un fel sau altul, prin investiții masive, prin scăderea impozitelor pe salarii, pe muncă, în timp forța de muncă s-ar reface. Până atunci va mai trece multă vreme din moment ce nici în campania electorală partidele nu se obosesc să dezbată această problemă vitală pentru viitor. Se estimează că peste 15-20 de ani nu vor mai fi fonduri pentru pensii. De unde să fie, dacă nu se produce? :i nu se produce pentru că nu mai este cine munci.

PNL, mai refractar la reforme decât PSD

În mod paradoxal, PNL pare mai refractar reformării sistemului bugetar decât PSD. Ne-am fi aşteptat ca partidul de dreapta să forţeze restructurarea aparatului de stat, să ceară desfiinţarea unor instituţii de stat, a unor agenţii guvernamentale. PNL ar trebui să fie în fruntea mişcării de limitare a amestecului statului în economie.