Asculta acest articolS-ar părea că indiferent de evoluția pandemiei, data alegerilor locale este bătută în cuie. Interesul față de modul în care se va desfășura procesul propriu-zis, în ziua de 27 septembrie, este însă depășit de modul în care se va desfășura campania electorală întinsă pe parcursul a 30 de zile.
Partidele, politicienii, candidații mizau până acum pe întâlnirile directe cu alegătorii, la târguri, în piețe, la sărbători, în fața bisericilor, în fabrici și uzine. Toate acestea, inclusiv și “door to door”, vor fi de domeniul trecutului dacă nu scade numărul infectărilor.
Însuși președintele Iohannis a ținut să menționeze că nu ziua alegerilor constituie o problemă, ci lunga perioadă de campanie.
Cum vor putea fi oprite partidele să nu se întâlnească deloc cu grupurile de alegători? Prin măsuri foarte stricte cuprinse în regulamentele de desfășurare a campaniei electorale.
Restricțiile vor afecta în primul rând partidele mari. PSD s-a specializat de-a lungul timpului în organizarea întâlnirilor electorale cu grupuri sociale defavorizate din sate și cartiere sărace. Pe lângă promisiunile concrete – asfaltarea unui drum, introducerea apei, ajutoare sociale, etc. – întâlnirile se mai lăsau și cu mici atenții constând în alimente și băutură. Nu este străin de aceste practici nici PNL. Cum partidele mici și mijlocii sunt rupte din cele două partide mari, nu sunt străine nici ele de aceste practici.
Există suspiciuni rezonabile că lupii singuratici ai partidelor, specializați în acte de caritate electorală, vor găsi metode să-și distribuie ajutoarele contra promisiunilor de voturi.
Cum sunt interzise și mitingurile, simpatizanții USR-PLUS nu vor putea ieși în stradă să mai scandeze “PSD – ciuma roșie” sau cine știe ce alt slogan anti-PNL. Este posibil să fie adoptată și o nouă lege a protestelor.
Totuși, campania electorală pentru alegerile locale promite să fie una dintre cele mai dure, în consonanță cu tensiunea acumulată în societate în mult prea lungile perioade de restricții.
Partidele se vor adapta situației, iar la final se va putea observa că în linii generale rezultatele nu vor fi foarte mult influențate de pandemie.
Guvernul PNL a învățat să gestioneze țara aflată într-o situație excepțională luând măsuri excepționale pentru protecția populației.
La rândul lor, partidele de opoziție și-au adaptat discursurile anti-putere la noua situație criticând duritatea restricțiilor.
Mesajele generale pro și anti-restricții vor fi preluate de sus în jos, de la conducerile centrale ale partidelor spre organizațiile județene, orășenești și comunale.
Un subiect electoral atractiv va fi axat pe fondurile de susținere a economiei oferite de guvern sau venite de la Uniunea Europeană. PNL, aflat la guvernare, va avea un ascendent serios asupra celorlalte partide, în special asupra PSD.
Promisiunile candidaților PSD nu vor avea acoperire pentru că președintele Iohannis nu va permite în nicio situație accesul PSD la guvernare. Același lucru este valabil pentru candidații celorlalte partide. În consecință sunt recomandate alianțele electorale în jurul PNL, ca posibil partid de guvernare și după alegerile parlamentare.
USR-PLUS are avantajul că au un candidat comun cu PNL, la București. Modelul Nicușor Dan va fi preluat de multe alte localități, nu exclusiv în cazul partidelor de dreapta.
Intrate deja în precampanie, partidele caută cele mai avantajoase metode de a-și maximiza rezultatele. Vom vedea alianțe și înțelegeri dintre cele mai spectaculoase.
Dacă admitem că nu ziua alegerilor este problema, ci întreaga campanie electorală, trebuie să admitem și că nu partidele în sine sunt cele mai importante, ci candidații desemnați de ele.
Pe parcursul campaniei electorale, candidații sunt mai importanți decât partidele sau alianțele care îi susțin. Cu condiția să fie bine aleși, pe criterii de integritate și profesionalism la alegerile locale nu partidul contează, ci omul propus pentru o funcție atât de importantă la nivelul comunității.
De aceea, la alegerile locale candidații devin țintele predilecte nu doar a adversarilor politici, a presei, ci și ale rețelor de socializare.
Pandemia va schimba multe lucruri, dar nu și exigențele alegătorilor față de cei care le cer voturile.
