Image 1
Image 2

Noul cuvânt de ordine: prudența

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

    Puterea și Opoziția la aceeași masă este o imagine rarisimă. Și totuși s-a întâmplat. Joi 27 august președintele PSD și cei doi copreședinți PNL au căzut de acord asupra Codului Fiscal. Alina Gorghiu, mai tânără și fără experiență, aproape că  a sărit în sus de bucurie văzând că Liviu Dragnea a fost de acord cu scăderea TVA la 20% începând cu 2016, urmând ca din 2017 să scadă la 19%. Un alt motiv de bucurie a opoziție a fost amânarea eliminării taxei pe stâlp. De asemenea s-a convenit ca legea salariilor să fie discutată întâi la masa verde de toate partidele politice.

Măsurile acceptate de cele două partide au drept scop menținerea deficitului la nivelul stabilit, de 2%, condiția fundamentală pentru menținerea macro-stabilității.
Liviu Dragnea, cu alte cuvinte, i-a tăiat avântul premierului de scădere  exagerată a taxelor și mărire excesivă a salariilor. România nu-și poate permite scăparea hățurilor de dragul unor alegeri. Noul cuvânt de ordine pare să fie prudența. S-au obținut rezultate relativ bune, s-a înregistrat o creștere economică în ultimii trei ani, dar încă nu se pot împărți roadele acestor reușite cu ambele mâini. Situația mondială nu este foarte favorabilă. Din China a pornit un taifun. Bursele au început să cadă una după alta. Zona euro nu reușește să reintre într-un ciclu de creștere economică. A apărut criza imigranților. Relaxarea mai poate aștepta. Cam la această concluzie par să fi ajuns liderii PSD și PNL. În consonanță cu președintele Klaus Iohannis. Pe aceeași lungime de undă cu Banca Națională și Consiliul Fiscal.
Trecând peste oamenii de afaceri și peste marea parte a populației, cel puțin unui demnitar nu-i va fi căzut bine acordul de joi. Victor Ponta nu se va bucura foarte mult. Premierul a susținut cu toate forțele Codul Fiscal așa cum a fost trimis în parlament și cum a fost votat. De fapt, premierul a avut două ținte. Una de ordin politic și electoral. A doua poate că ține de un experiment. Victor Ponta a încercat să supună economia românească unei terapii de șoc. Poate că ar fi reușit să obțină rezultate bune. Scăzând taxele și mărind salariile s-ar fi produs un salt calitativ în conștiința cetățenilor români. Și-ar fi plătit taxele și impozitele în mod cinstit și, în același timp, cu salarii majorate, toți bugetarii ar fi muncit pe brânci. Liviu Dragnea, un om mult mai ponderat, i-a dat planurile premierului peste cap.
PSD nu-și permite să riște. După ultimele sondaje nu este deloc sigur că în 2016 PNL va câștiga alegerile parlamentare. S-ar putea ca PSD să obțină mai multe mandate parlamentare  decât PNL. Prin urmare, politica terenului pârjolit nu mai poate fi aplicată. Și-ar putea permite să lase vistieria goală dacă ar fi sigur că nu va reuși să se mențină la guvernare.  Fiecare partid guvernează bine în măsura în care guvernul anterior nu-i lasă nenumărate găuri în buget. Probabil că Victor Ponta s-a gândit că în 2016 PSD nu mai are absolut nicio șansă să rămână la guvernare. A gândit un Cod Fiscal  bazat pe relaxare fiscală pentru a pune în dificultate viitorul  guvern PNL. Pentru a încurca și mai mult lucrurile, a decis să majoreze și salariile. Este doar un scenariu, însă nu este total lipsit de logică electorală.
După cum se vede, Liviu Dragnea are altă strategie. În ce măsură este una anti-Ponta? Există o înțelegere subterană între el și președintele Iohannis? Avem prea puține elemente și este prea devreme pentru a putea lămuri aceste aspecte.

Mai degrabă bulibăşeală decât reformă

După 33 de ani de la căderea regimului comunist, de la renunţarea la economia planificată, România s-a trezit în faţa a 16.000 de instituţii ordonatoare de credite. Adică împărţitoare de bani.