Nimic nu stă în calea mașinăriei de vot PSD-ALDE

Asculta acest articol

Nu știm care va fi forma finală a legilor Justiției, dar este sigur că vor fi votate exact așa cum își doresc cele două partide. Este clar că se dorește limitarea puterii procurorilor. În numele principiului prezumției de nevinovăție omul inculpat, suspectul, acuzatul, până la urmă și martorul, nu vor fi cunoscuți.

Doar în momentul trimiterii în judecată opinia publică va afla despre existența unor dosare lucrate de procurori. Practic, dacă se admite că a existat o “republică a procurorilor”, odată cu votarea și promulgarea acestor legi ea se termină.

După cum se vede, PSD și ALDE nu se mai tem de reacția străzii. Atitudinea președintelui Donald Trump față de #rezist, critica dură la adresa celor care demonstrează în stradă, le-a dat curaj și social-democraților români. Strada este deja compromisă.

S-a încetățenit ideea că protestele sunt organizate de persoane plătite. Prin urmare, acest ultim scut a dispărut, sau, în cel mai bun caz, fiind compromis, nu se mai ține seama de sloganele străzii. Până și UDMR a dat o replică dură adresându-se USR: țineți predici despre statul de drept, dar susțineți statul dirijat de procurori. Așadar, legile Justiției au încă un susținător puternic în parlament.

Nu se mai ține seama nici de opiniile venite de la Bruxelles. Pentru nespecialiști este greu de apreciat dacă acest pachet de legi este un lucru bun sau o catastrofă. Însă prin analogie cu revoluția fiscală, cu legea salarizării, cu alte măsuri luate de guvern, se poate deduce că și legile Justiției sunt oarecum pe acolo.

Cu sau fără acordul opoziției, PSD și ALDE merg înainte pe drumul croit pe programul electoral din 2016. Diferențele apar ca urmare a unor promisiuni populiste, greu sau imposibil de transpus în practică. La legile Justiției este puțin altfel.

Partidele s-au situat în fața proiectului prezentat de ministrul Toader ca pe niște baricade. Opoziția se aștepta la proteste mai vehemente din partea străzii. Dar încă nu s-a ajuns la punctul culminant.

Plecând de la Camera Deputaților la Senat, controversata lege poate fi și mai înăsprită. Călin Popescu Tăriceanu este cel mai vehement contestatar al actualelor norme juridice după care funcționează DNA. Prin urmare, Senatul condus de liberalul Tăriceanu va “liberaliza” și mai mult legile Justiției.

După cum se vede, nu se mai ține cont deloc de reacția străzii și cu atât mai puțin de a opoziției. Realitatea este că PNL gândește la fel ca PSD. Nici demnitarii liberali, primarii, consilierii PNL nu apără cu sinceritate așa-numita independență a Justiției, în care la loc central se află independența procurorilor DNA.

Laura Codruța Kovesi a spus cât se poate de tranșant că DNA își poate închide porțile după ce vor intra în vigoare aceste legi. Asta și-a dorit PSD.

Ce se mai poate face? Președintele nu le va promulga și le va trimite în parlament. Parlamentul le va trimite din nou la președinte, iar președintele nu poate refuza de două ori promulgarea unei legi.

PSD se poate considera de pe acum marele câștigător al luptei cu lupta anti-corupție. Se vor descătușa energiile ținute sub obroc. Cineva spunea că PSD nu a dat drumul la investiții în 2017 pentru că DNA mergea pe urma banilor.

Odată ce se vor mai slăbi chingile funcționarii din administrația centrală și locală vor începe să lucreze mai lejer, fără sabia lui Damocles deasupra capului. Va crește nivelul corupției? Cine știe. Poate că după 28 de ani de democrație a crescut nivelul conștiinței sociale și lucrurile vor reintra în normalitate.