Asculta acest articol
Cu diverse ocazii am consemnat în coloanele ziarului nostru faptul că în ultimii 15 ani efectivele de bovine din judeţ au scăzut cu aproape 40%. De la peste 60.000 de capete anterior, acum se vorbeşte despre existenţa a puţin peste 40.000 de capete. Mutaţii se produc în timp şi în ceea ce priveşte efectivele deţinute de populaţie, cifra fiind în scădere.
Este totuşi de remarcat faptul că aceste scăderi la populaţie par să se regăsească drept creşteri în cadrul unor ferme mai mari sau mai mici. Chiar şi aceste ferme mai mici scad ca număr. Nu sunt puţini fermierii care din motive independente de ei se văd siliţi a lichida sau vinde animalele.
Per total, potrivit unor informaţii pe care le deţinem, la nivel de judeţ se menţin efectivele matcă, fiind de remarcat o orientare spre rasele de carne, în condiţiile în care laptele nu este plătit aşa cum fermierii şi-ar dori. Data de 1 mai reprezenta odinioară momentul scoaterii bovinelor la păşunat după îndelungata perioadă de stabulaţie. După ce anterior se tocmea ciurdarul sau păstorul, pe 1 mai proprietarii de vaci le scoteau la drum cu lanţ în gât şi apoi le dădeau în grija păstorului. Iată că în ultimii ani acest obicei este pe cale să dispară. Asta nu neapărat din lipsa animalelor, ci din imposibilitatea de a găsi un îngrijitor care să îndeplinească măcar condiţiile minime şi să nu aibă pretenţii exagerate în ceea ce priveşte salariul.
Potrivit informaţiilor pe care le-am cules din mai multe comune ale judeţului, ciurdarul are pretenţia ca să primească salar de 3.000-4.000 de lei net lunar, în funcţie de numărul animalelor pe care le are de păstorit. Nici la asemenea plată nu se găsesc persoane dispuse a îngriji vreme de 6 luni de zile dobitoacele din gospodăriile populaţiei. Fermierii mai mari care deţin păşuni în proprietate şi/sau în folosinţă apelează la serviciile păstorului electric.
Cu siguranţă aţi văzut şi dumneavoastră aşa ceva. Păstorul electric este sigur mai iefin şi mai eficient decât omul.
Dialogurile avute zilele trecute cu mai mulţi primari din judeţ ne-au convins că în unele localităţi numărul bovinelor este foarte scăzut şi nu se pretează organizarea unei cirezi, iar în altele nu se găseşte persoana care să-şi asume o asemenea responsabilitate precum scoaterea la păşunat. Iată câteva opinii formulate de către primarii contactaţi.
Grigore Pop, primarul comunei Târşolţ, ne-a spus că de mai mulţi ani în comună nu se mai păşunează vacile în mod organizat. Au scăzut efectivele, dar nu este nici păşune suficientă. Odinioară, cu aproximativ 30 de ani în urmă, păşunatul bovinelor se făcea alternativ, când pe o păşune, când pe alta. Restituirea terenurilor după 1991 a condus la imposibilitatea acestui gen de păşunat. Cei care au animale se descurcă aşa cum pot pe terenurile proprii şi/sau închiriate. Nu se organizează ciurdă, în ciuda faptului că la nivel de comună sunt între 250-300 de bovine.
Dumitru Mădăras, viceprimarul comunei Micula, ne-a spus că sunt în scădere efectivele bovine, motiv pentru care este greu a le aduna în ciurdă. Ba mai mult, fiecare sat aparţinător comunei, precum Micula Nouă şi Bercu Nou, are păşuni proprii, dar până la această dată n-au reuşit să se reunească pentru a constitui două cirezi. Cei drept, nu şi-au găsit nici păstor. Este greu, spunea viceprimarul, de a avea trei cirezi în trei sate, în condiţiile în care în centrul de comună sunt aproximativ 125 de vaci, din care jumătate sunt într-o exploataţie, în Micula Nouă sunt 41 de bovine şi în Bercu Nou 26 de capete.
Mihai Ghetina, primarul comunei Doba, ne-a spus că la nivelul unităţii administrative teritoriale s-a constituit o cireadă de bovine în fiecare sat, cu excepţia satului Boghiş, acolo unde sunt două ciurde ale sătenilorşi una a unei exploataţii. Pe raza comunei, în gospodăriile populaţiei şi în exploataţiile constituite sunt aproximativ 800 de bovine. Referitor la plata ciurdarului din Doba, primarul Ghetina ne-a spus că pentru fiecare vacă se plătesc 40 de lei lunar, plus câte 10 kilograme de porumb şi de grâu pe sezon. Socotelile arată că suma pe care o pretinde lunar un ciurdar este de minimum 3.000 de lei net. Ciurda din Doba numără 80 de vaci.
Incze Ludovic, primarul comunei Halmeu, ne-a spus că în centrul de comună nu se mai scot organizat la păşunat animalele de mai mulţi ani. Scăderea de efective de la populaţie se regăseşte în cadrul exploataţiilor existente. Ba mai mult, primarul susţine că în exploataţii se înregistrează în ultima perioadă o creştere cu 40-50%, comparativ cu ultimii doi ani, fiind o orientare către vacile din rase de carne.
La Mesteacăn ciurda constituită este de aproximativ 85 de capete, iar ciurdarul primeşte lunar 40 de lei pentru fiecare animal ce-l are în îngrijire. Încă în satele Dabolţ şi Băbeşti nu este sigură constituirea de cirezi.
Marian Torok, viceprimarul cu atribuţii de primar în Medieşu Aurit, susţine că în acest moment doar o ciurdă a fost constituită. Efectivele de bovine sunt în scădere în gospodăriile populaţiei. Teoretic, la nivelul unităţii administrative teritoriale s-ar putea constitui 6 ciurde cu un efectiv total de aproape 400 de bovine. În lipsa ciurdarilor, oamenii se vor vedea obligaţi săşi păşuneze alternativ animalele, în sensul că fiecare deţinător de vacă o să fie ciurdar de o zi, sau în funcţie de câte vaci are în proprietate. Referitor la singura ciurdă care a ieşit la păşunat, interlocutorul a punctat faptul că îngrijitorul pretinde suma de 120 de lei/lună/animale, ceea ce îi poate aduce venitul de 4.000 – 4.500 de lei. Karadi Csaba, primarul comunei Petreşti, ne spunea că în gospodăriile populaţiei sunt aproximativ 100 de bovine, dar se pare că 2019 o să fie primul an în care animalele nu vor fi constituite în ciurdă. Cu alte cuvinte nu se va ieşi organizat la păşunat cu ele.
Fii primul care comentează