Image 1
Image 2

Neutralitate sau “război rece” între președinte și PSD?

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Florin Cîțu continuă să fie unul dintre cei mai activi teoreticieni ai viitorului imediat. Aproape zilnic propune modificări, vorbește despre soluții care ar fi putut fi deja adoptate atât de fostele guverne cât și de guvernul pe care l-a condus.

Este greu de separat care dintre propuneri le enunță în calitate de președinte al PNL și care din poziția de economist, de specialist.

Una dintre aceste propuneri vizează creșterea vârstei de pensionare la 70 de ani. Nu avem date care să arate dacă proiectul de lege are în vedere și creșterea vârstei de pensionare a categoriilor socio-profesionale care în prezent permit pensionarea personalului militarizat după 45 de ani.

Pensionările anticipate au condus și la acordarea așa-ziselor pensii speciale. Subiectul frământă societatea românească de ani buni, creând în rândul opiniei publice o stare de inconfort social, inducând ideea de nedreptate ridicată la rangul de politică de stat.

Sigur, fostul premier poate fi întrebat dacă în afară de a vorbi despre marile probleme cu care se confruntă populația României a și făcut ceva.

Punând pe două coloane ce a fost în timpul guvernelor PSD și ce s-a schimbat după ce a ajuns PNL la guvernare nu s-ar găsi foarte multe lucruri esențiale. S-a schimbat câte ceva, nu în sens radical. Mai mult s-a cârpit decât s-a construit o nouă arhitectură social-economică demnă de a fi remarcată.

S-au schimbat mai degrabă persoane, prim miniștri, miniștri, șefi de instituții decât starea lucrurilor.

Prin fapte, diferența dintre PSD și PNL este nesesizabilă. Cutare politician știm că este liberal nu prin ideile pe care le expune, ci pentru că spune că face parte din PNL. Discursul unui social-democrat se recunoaște din faptul că repetă de fiecare dată când are ocazia că trebuie mărite pensiile și pentru că sub poza lui se titrează că reprezintă PSD.

Nivelul teoretic al actualilor politicieni este pe cât de mediocru pe atât de virulent la adresa adversarilor. De remarcat că în spațiul public PSD și PNL se afișează ca adversari, nu ca parteneri de guvernare.

Dacă nu se înțeleg în problema PNRR, dacă nu cad de acord în privința pensiilor, a investițiilor, dacă un partid susține certificatul verde, altul nu-l susține, unde să căutăm punctele comune ale acestei guvernări?

Un punct care unește cele două partide guvernamentale ar trebui să fie instituția prezidențială. Între președintele Iohannis și PSD s-a decretat un adevărat război rece. Mai lipsește doar un zid efectiv.

Spiritul zidului Berlinului este mai prezent ca niciodată în viața politică. Măcar în timpul președintelui Băsescu războiul era pe față. Disputele au dus până la urmă la o alianță PSD-PNL împotriva președintelui Traian Băsescu.

Neutralitatea nedeclarată a președintelui Klaus Iohannis față de PSD afectează și relațiile cu PNL. Relațiile dintre președinte și Nicolae Ciucă nu par să mai fie influențate de faptul că premierul face parte din PNL. Președintele pare supărat și pe PNL. Mai precis, nu-i pasă de PNL.

Nici urmă din entuziasmul cu care s-a antrenat în campania electorală din PNL în anul 2021, ținând partea lui Florin Cîțu. Este adevărat că a renunțat și la critica la adresa PSD.

Asta înseamnă până la urmă un președinte echidistant politic. Problema este că românilor nu le place niciun președinte implicat politic, dar niciunul echidistant.

Klaus Iohannis are meritul de a fi primul președinte al României care reușește să demonstreze ce înseamnă un președinte echidistant, așa cum scrie la Constituție. Că lumea pune semnul egal între un președinte echidistant și unul “care nu face nimic” este pe cât de adevărat pe atât de neplăcut și dureros.

Sigla Informatia Zilei

Barbaria de la Cluj

Asculta acest articol Puţini şi-ar fi putut imagina că într-un oraş condus de un fost prim ministru, un politician cu