Asculta acest articolÎnființarea unei comisii parlamentare care să analizeze chestiunea rectificării pozitive a bugetului la finele anului trecut, pune multe semne de întrebare. Avea sau nu dreptul guvernul Cioloș să re-alimenteze bugetul cu niște sume de bani în condițiile în care primăriile, probabil și ministerele, aveau mari datorii? PSD le reproșează tehnocraților că încasările la bugetul de stat nu permiteau o rectificare bugetară. De asemenea, PSD și ALDE acuză guvernul Cioloș că a adoptat un comportament politicianist, deși trecea drept un guvern nepolitic.
Se înțelege de aici că un guvern politic își poate permite să aloce bani chiar și atunci când sacul este gol. Și se dă exemplul anului 2014 când guvernul Ponta a făcut o rectificare pozitivă, chiar dacă încasările nu permiteau acest lucru.
Se poate ușor observa că în ciuda scandalului iscat de înregistrările lui Sebastian Ghiță, disputa politică își urmează cursul normal. Puterea acuză opoziția, nu invers. Deci prima salvă de tun este trasă de coaliția de guvernare. Opoziția este firavă. Încă nu știe de unde să apuce puterea. De un atac frontal nu este capabilă încă. Micile înțepături nu au niciun efect.
Dar ce interes avea acum PSD să mai deschidă un front de luptă? Ofensiva împotriva SRI și DNA nu pare a fi nici declanșată, nici purtată direct de PSD. Sub presiunea evenimentelor, parlamentul se simte obligat să reacționeze. Nou înființata comisie de control parlamentar al SRI va începe să elucideze afacerea Coldea și, probabil, Kovesi. Este limpede că PSD are intenția de a se răzbuna pentru ceea ce numește “vânătoare de politicieni” demarată de DNA și SRI în ultimii ani.
Anchetarea modului în care s-a făcut rectificarea are un caracter eminamente politic. Până acum s-a tot vorbit despre “moștenirea grea” lăsată de un guvern altui guvern. Practic, guvernul pe picior de plecare lăsa traista bugetului goală. Așa s-a întâmplat dintotdeauna. Guvernul Cioloș nu a făcut o excepție, însă pentru prima oară se face caz de acest lucru.
Oricât ar părea de serioasă această inițiativă, ea nu scapă de o puternică tentă politicianistă. PSD își ia măsuri de precauție. În caz că nu se va putea ține de cuvânt și nu vor fi suficiente fonduri pentru susținerea creșterii salariilor va arăta în spate, spre guvernul Cioloș, care a lăsat o gaură de 10 miliarde în buget.
Pe de altă parte, ar trebui odată și odată începută predarea și primirea gestiunii, ca în cazul oricărui “depozit” de bunuri. Până acum la plecare fiecare guvern și-a pus pălăria pe-o ureche și a plecat fără să-l întrebe nimeni de sănătate. Totul a fost pus pe seama luptei politice. Responsabilitatea unui ministru, a unui guvern, nu trebuie să fie redusă doar la cea politică. Mai trebuie luat la întrebări și pentru modul în care a cheltuit banii contribuabililor.
Desigur, nu trebuia neapărat să se înceapă acest lucru doar de la Dacian Cioloș. Fostul prim ministru putea și el la rândul lui să analizeze mai bine ce i-a lăsat Victor Ponta. Ne aducem aminte că la preluarea funcției, Ponta a descoperit că predecesorul său, Mihai Răzvan Ungureanu, a achiziționat parfumuri, creme, băuturi fine. Totul a fost luat în bășcălie.
În fond, se predă și se preia o țară. Fără o procedură clară, predarea/primirea gestiunii de la un guvern la altul rămâne un simplu exercițiu demagogic, fără efecte juridice. Un guvern care nu-și face treaba nu trebuie lăsat doar pe mâna alegătorilor care îl sancționează doar politic.
