Image 1
Image 2

Naţionalismul industrial şi financiar

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Ce şanse are un nou partid naţionalist să obţină un rezultat notabil la alegerile din 11 decembrie? După dispariţia lui Corneliu Vadim Tudor se părea că a rămas un loc nu doar pentru un nou lider naţionalist, ci pentru un partid de factura PRM, dar adus la zi, modernizat. Liderul nu a apărut. În schimb mai multe formaţiuni s-au înghesuit să se autodeclare “patriotice, naţionaliste”.

Marian Munteanu, invitat de PNL să candideze la primăria generală, a fost acuzat că este adeptul unei ideologii de tip legionar şi a fost obligat să-şi retragă candidatura. PNL a vrut să demonstreze că deşi este “naţional” refuză naţionalismul. Fostul lider al studenţilor din Piaţa Universităţii şi-a făcut propriul partid şi, în alianţă cu PNŢCD, va merge în alegeri cu “România noastră”, care va avea un program “de renaştere naţională”.

Fără să porneaască de la un program vizibil naţionalist, după ce a absorbit mai mulţi parlamentari, micul PRU a început să facă valuri. Trece drept un partid naţionalist. Dar modern, ţin să remarce cei care se îndreaptă spre el. Chiar Victor Ponta, după ce s-a vorbit că va părăsi PSD pentru acest mic partid, după ce a dezminţit că va pleca, a recunoscut că i-a dat sfaturi lui Bogdan Diaconu despre “naţional şi naţionalism”.

Şi fostul premier vede necesară apariţia unui partid cu o tentă mai patriotică, mai naţionalistă pe scena politică românească. O astfel de formaţiune nu ar face decât să ajute PSD, crede Victor Ponta.

De fapt, partidele naţionaliste sunt la modă în UE. Ca o reacţie la migraţia cetăţenilor din est, iar în ultima vreme împotriva emigranţilor din ţările arabe. În România se constată o nemulţumire tot mai crescândă împotriva multinaţionalelor. Marile lanţuri de magazine lovesc în fermierii români.

Produsele româneşti nu au piaţă de desfacere, putrezesc pe câmp,  în vreme ce pe rafturi se găsesc produse proaste din cele patru zări. Nu este vorba doar despre produse agricole. Mica industrie românească este sufocată de produse de proastă calitate, de chinezării, vândute, de asemenea, de marile lanţuri comerciale.

Românii sunt nemulţumiţi şi de transnaţionalele care  evită plata impozitelor şi taxelor, sunt protejate, se bucură de un tratament special, în timp ce firmele cu capital autohton sunt secătuite. Ele se confruntă cu greutăţi pe care guvernul le ignoră. România se confruntă cu o lipsă a forţei de muncă, iar guvernul, în loc să caute soluţii pentru revenirea acasă a muncitorilor, le promite acestora bani să-şi facă firme.

Nu de firme duce lipsă  mediul de afaceri, ci de mână de lucru. :i de aici se nasc o serie de nemulţumiri. Se creează o falie între românii din ţară şi cei din străinătate. De dragul voturilor, partidele se preocupă foarte mult de românii din afară şi foarte puţin de cei din ţară.

La rândul lor, românii din ţară sunt împărţiţi în două categorii: bugetarii şi cei din mediul privat. Partidele, de dragul voturilor, promit salarii tot mai mari pentru angajaţii din sistemul de stat, punând biruri tot mai mari pe firmele private. Şi de aici se produce o ruptură a populaţiei.

Un partid naţionalist, cu un discurs adecvat, ar putea deveni atrăgător pentru angajaţii din mediul privat. Dacă un  partid ca PNL promite dublarea salariilor de stat, cine să reprezinte interesele celor care primesc salarii chiar de pe urma muncii lor?

Pe umerii celor 3,5 milioane de producători stau milioanele de pensionari, stau cei 1,3 milioane de bugetari. Cele 3,5 milioane, în frunte cu patronii lor, ar putea deveni adepţii unor formaţiuni de factură naţionalistă. Nu mai este vorba despre acel naţionalism găunos, sforăitor, pe care îl practicau Vadim Tudor sau Gheorghe Funar, ci despre unul fondat pe o realitate din ce în ce mai sufocantă.

România anului 2016 este pregătită pentru naţionalismul industrial, pentru naţionalismul financiar. Este o chestiune de timp până să apară liderul carismatic, capabil să mişte, să sensibilizeze mari mase de oameni. În fond, Viktor Orban, premierul Ungariei, practică un astfel de naţionalism, în mod oficial.

Cu bugetarii nu te pui!

După ce s-au certat puțin, mai mult de ochii lumii, PSD și PNL se văd obligate să-și reînnoiască promisiunile de a duce guvernarea până la capăt.